Biotehnologie ?i genetic? animal?

Anatomia ?i topografia aparatului genital femel

Aparatul genital al femelei оndepline?te оn organism trei func?ii:
> elaboreaz? game?i feminini;
> secret? o serie de hormoni sexuali;
> asigur? copula?ia, fecunda?ia, nida?ia ?i dezvoltarea produsului de
concep?ie.
Din punct de vedere topografic, organele genitale femele se оmpart оn:
a) interne – genitalia intern? (vaginul, uterul, oviductele ?i ovarele);
b) externe – genitalia extern? (vulva, vestibulul vaginal ?i clitorisul).

Organele genitale externe.

Vulva (vulva) reprezint? orificiul extern al tractului genital. Ea este
constituit? din dou? labii, care sunt reunite prin dou? comisuri:
inferioar? (comissura labiorum inferior) ?i superioar? (comissura labiorum
superior). Unindu-se, labiile formeaz? fanta genital?. Fanta vulvar? este
orientat? vertical, iar la unele specii la comisura inferioar? se g?se?te
un smoc de p?r (la vac?).
Ca baz? anatomic?, labiile (labia vulvae) au mu?chi striat cu fibre
orientate circular, numit mu?chiul constrictor al vulvei (m. constrictor
vulvae). La exterior fiecare labie vulvar? este acoperit? cu piele fin?
bogat? оn glande sebacee ?i sudoripare. Pielea este prev?zut? cu pieri
rari. La vac?, oaie, capr?, scroaf? ?i c??ea comisura superioar? a fantei
genitale este rotunjit?, iar cea ventral? este ascu?it?. La iap? comisura
superioar? este ascu?it?, iar cea inferioar? larg?, rotunjit?, ad?postind
оn ea o foset? clitoridian? larg?.
Clitorisul (clitoris, cunnus) este un organ erectil, analog al penisului,
rudiment al corpului cavernos, are dou? r?d?cini, un corp ?i un gland.
R?d?cinile se inser? pe arcada ischiatic? ?i sunt acoperite de un mu?chi
ischiocavernos rudimentar. Corpul clitorisului este orientat caudo-dorsal
?i proemin? оn comisura inferioar? a vulvei. Clitorisul este prev?zut la
extremitatea inferioar? cu glandul clitoridian. Glandul clitorisului la
iap? este bine dezvoltat ?i este dotat cu un «capi?on» prepu?ial bine
eviden?iat.
Corpul cavernos al clitorisului (asem?n?tor corpilor caverno?i de la
mascul) este acoperit de o albuginee ?i bogat оn termina?ii nervoase; оn
timpul actului sexual sesizeaz? excita?iile neuro-sexuale, fiind capabil la
erec?ie limitat?.
Vestibulul vaginal (vestibulum vaginae) оncepe de la fanta genital? ?i se
termin? la meatul urinar, fiind un conduct comun uro-genital. Vestibulul
vaginal la animalele mari are lungimea de 8-14 cm, conductul lui are o
proiec?ie orientat? de jos оn sus ?i оnainte. La vaci, scroafe, oi ?i capre
meatul urinar este precedat de un diverticul suburetral (diverticulum
suburetrale). Aceast? particularitate anatomic? trebuie luat? оn seam? la
introducerea pipetei оn timpul оns?mвn??rii artificiale a vacilor prin
metoda tactil-recto-cervical? ?i la cateterizarea vezicii urinare. La iepe
diverticulul lipse?te. Delimitarea vestibulului de vagin se face printr-un
pliu al mucoasei – himenul rudimentar, situat la nivelul orificiului extern
al uretrei. La femelele animalelor agricole himenul (hymen) este redus la
un pliu. Uneori, complet dezvoltat, se оntвlne?te la scrofi?e ?i iepe.
Peretele vestibulului este lipsit de seroas?, con?ine o musculatur?
proprie striat?, iar stratul vascula, bine dezvoltat la c??ea ?i iap?,
formeaz? bulbii vestibulari (bulbus vestibuli), forma?iuni de tip erectil,
care оn timpul actului sexual se umfl? ?i se оngroa??. Mucoasa vestibular?
este neted? ?i roz?; ader? la musculoas? prin submucoasa оn care se g?sesc
glandele vestibulare mari (gl. vestibulare major). Printr-un orificiu
aceste glande (la vac?, oaie, iepuroaic?) se deschid lateral meatului
urinar. Caudal ?i lateral meatului urinar sunt dispuse pe dou? rвnduri
orificiile glandelor vestibulare mici (iap?, scroaf?, c??ea). Secretul
acestor glande lubrifiaz? mucoasa vestibular? оn timpul stadiului de
excitare a ciclului sexual.

Organele genitale interne.

Vaginul (vagina, colpos) este un organ musculo-membranos tubular lung, se
g?se?te оn cavitatea pelvian?, fiind delimitat anterior de cervix ?i
posterior de meatul urinar. Dorsal, fa?? de vagin este dispus rectul, iar
ventral – vezica urinar?. Vaginul оmpreun? cu vestibulul vaginal
alc?tuie?te conductul copulator.
Оn structura peretelui vaginal sunt trei straturi: mucoasa, musculoasa ?i
seroasa. Оnvelitoarea extern?, seroasa, este continuarea seroasei uterine
?i оmbrac? vaginul numai par?ial. Оn partea posterioar? vaginul este dotat
cu o adventice conjunctiv? care continu? cu ?esutul conjunctiv
retroperitoneal. Musculoasa este reprezentat? printr-un strat circular
intern ?i un strat longitudinal extern, оntre ele g?sindu-se stratul
vascular.
La vac? vaginul este lung de 30-35cm, mucoasa formeaz? o serie de pliuri
longitudinale, care fac posibil? dilatarea acestuia. De o parte ?i de alta
a liniei mediane inferioare se g?sesc dou? canale Gartner (ductus Gartneri)
care se deschid cu orificii, diametrul c?rora este de 1,5-2mm lвng? meatul
urinar.
La iap? vaginul este de form? cilindric?, turtit dorso-ventral, cu
lungimea de 20-25cm.
La vac?, iap?, oaie ?i capr? anterior vaginul se l?rge?te formвnd bolta
vaginal? (fornix vaginae). La scroaf? bolta vaginal? lipse?te ?i vaginul
f?r? grani?e pronun?ate trece оn cervix.
Uterul (uterus, hystera, metra) este un organ tubular, musculo-membranos,
care este destinat ad?postirii ?i asigur?rii condi?iilor dezvolt?rii
produsului de concep?ie de la nida?ie ?i pвn? la parturi?ie. Ca topografie,
uterul este a?ezat оn cavitatea pelvian? ?i zona posterioar? a cavit??ii
abdominale (vac?, oaie, capr?, iap?). La unele specii (scroaf?, iepuroaic?)
el se g?se?te aproape оn totalitate оn cavitatea abdominal?. Uterul este
suspendat оn cavitatea abdomino-pelvian? prin cele dou? ligamente largi.
Anatomic uterul este format din dou? coarne, corp ?i cervix (colul
uterin). La majoritatea animalelor agricole uterul este bicorn. La iepure
?i alte roz?toare uterul este dublu, cu dou? canale cervicale, care se
deschid aparte prin dou? orificii externe оn vagin.
Cervixul (cervix) este componenta caudal? a uterului ?i reprezint? un
organ cilindric cu pere?ii gro?i, care une?te cavitatea uterin? cu cea
vaginal?. Canalul cervical comunic? cu vaginul prin ostiumul vaginal, iar
cu uterul prin ostiumul uterin. Canalul cervical (canalis cervicis) este
оnchis, cu excep?ia stadiului de excitare a ciclului sexual ?i parturi?iei.
Cervixul poate r?mвne оntredeschis ?i оn unele cazuri patologice
(endometrite puerperale, metrit? purulent? cronic? sau оn caz de avort).
Anatomic cervixul este format din dou? por?iuni: por?iunea prevaginal?, mai
lung?, ?i por?iunea vaginal?, care la unele specii p?trunde оn bolta
vaginal? (fornix vaginae) ?i formeaz? o proeminen??.
Mucoasa cervical? formeaz? numeroase pliuri longitudinale, care la unele
specii dep??esc ostiumul vaginal, se dispun radiar ?i circular formвnd
«floarea involt?» (la scroafe lipse?te). Mucoasa este c?ptu?it? cu un
epiteliu cilindric, ea func?ioneaz? ca o gland? care elimin? mucus cervical
ce con?ine mucin?. Acest secret posed? calit??i bactericide ?i
bacteriostatice. Avвnd o sarcin? electric? negativ?, mucusul cervical
formeaz? un cвmp electric care dirijeaz? spermii spre oviduct. Cantitatea
secretului cervical la vacile negestante este neоnsemnat?, dar оn timpul
gravidit??ii ostiumul vaginal al cervixului este astupat cu un dop de mucus
al gesta?iei. Acest dop оndepline?te rolul de barier? ?i se p?streaz? pe
tot parcursul sarcinii ?i оn urm?toarele cвteva zile dup? parturi?ie. Оn
timpul c?ldurilor mucusul este fluid, transparent ?i este eliminat оntr-o
cantitate mare. Musculoasa cervical? este format? din trei straturi: cel
intern, circular, fiind mai gros, la contractarea fibrelor musculare netede
asigur? оnchiderea ermetic? a canalului cervical. Stratul extern, din fibre
musculare dispuse longitudinal, este mai sub?ire. Оntre cele dou? straturi
de mu?chi se g?se?te un strat vascular, care este constituit dintr-un ?esut
conjunctiv moale. El este str?b?tut de numeroase vase sangvine ?i nervi.
Seroasa, care оmbrac? cervixul, este continuarea seroasei uterine care se
extinde par?ial ?i pe vagin.
La vac? cervixul este foarte dezvoltat, de o consisten?? tare; are o
lungime de 8-12cm (la cele b?trвne 10-15cm), diametrul de 3-6cm.
Extremitatea caudal? a colului p?trunde cam cu 2-4cm оn bolta vaginal? a
cervixului. Mucoasa cervixului formeaz? o mul?ime de pliuri proeminente
longitudinale ?i 3-5 (4) cute (pliuri) transversale, bine eviden?iate ale
c?ror vвrfuri sunt orientate caudal. Acest aspect se constat? ?i la nivelul
«florii involte». Existen?a acestui tip de cute оn canalul cervical
provoac? dificult??i la cateterizarea uterului.
La oi ?i capre cervixul este mai mic ?i atinge 5-7cm оn lungime. Floarea
involt? este format? din dou? falduri ale mucoasei cervicale, cel superior
fiind mai mare, dвndu-i aspectul unui bot de pe?te.
La iap? cervixul este bine dezvoltat, are lungimea de 5-7cm ?i diametrul
de 3-5cm. Cervixul la iap? este mai moale decвt la vac?; este plasat pe
plan?eul bazinului ?i u?or se palpeaz? prin traversul rectului sub form? de
corp cilindric, dur. Canalul cervical este drept ?i lipsit de cutele
transversale, ceea ce permite cateterizarea uterului cu u?urin?? chiar ?i
atunci cвnd animalul nu se afl? оn stadiul de excitare a ciclului sexual.
Por?iunea vaginal? a corpului p?trunde cu 2-3cm оn cavitatea boltei
vaginale.
La scroaf? colul uterin este lung de 12-20cm, оngust. Peretele s?u
formeaz? la interior ni?te papile (14-20) cu aspect de pernu?e, dispuse оn
dou?-trei rвnduri succesive care se angreneaz? оntre ele, оnchizвnd foarte
bine canalul cervical. Trecerea оn uter ?i оn vagin se face prin ?tergerea
acestor papile, f?r? un orificiu propriu-zis. Colul nu are proeminen?e оn
cavitatea vaginal? ?i nu formeaz? floarea involt?.
Corpul uterin (corpus uteri) comunic? anterior cu baza coarnelor, iar
caudal continuat cu cervixul. Are aspect cilindric, turtit dorso-ventral,
la diferite specii de animale eviden?iat diferit. La vac?, oaie, capr? ?i
scroaf? corpul uterin este slab pronun?at, deoarece nu serve?te ca loc
pentru dezvoltarea produsului de concep?ie, lungimea lui este de doar 2-
3cm.
La iap? corpul uterin este u?or turtit dorso-ventral ?i este mult mai
larg decвt la alte specii (are lungimea de 15-20cm, l??imea de 7-12cm) ?i
serve?te ca loc pentru dezvoltarea produsului de concep?ie.
Coarnele uterine (cornua uteri) sunt ni?te forma?iuni tubulare de form?
cilindric? sau conic?, continu? anterior (scroaf?, c??ea, iepuroaic?).
Fiecare corn uterin are o curbur? mic?, pe care se inser? ligamentul larg
?i o margine posterioar?, mai larg?, comunic? cu corpul uterin. Traiectul
coarnelor variaz? de la specie la specie, fiind rectiliniu (c??ea pisic?),
curbat cu convexitatea dorsal? (vac?) sau ventral? (iap?) ?i flexuos
(scroaf?).
La toate animalele lungimea ?i l??imea coarnelor uterine variaz? оn
func?ie de vвrst?, ras?, nutri?ie, оntre?inere ?i starea fiziologic?.
La vac? coarnele uterine cu lungimea de 20-25cm sunt alipite la baz?,
оntre ele g?sindu-se un ligament (sept) intercornual de 8-10cm. Dup? acest
principiu unii cercet?tori consider? uterul rumeg?toarelor de tip bicorn
subseptat. Zona de unire a bazei coarnelor uterine este marcat? la exterior
printr-un ?an? (brazd?, jgheab) longitudinal pe fa?a dorsal?. Aceast?
brazd? intercornual? se palpeaz? cu mвna prin traversul rectului ?i are
оnsemn?tate la diagnosticarea gesta?iei ?i sterilit??ii. Locul divergen?ei
coarnelor uterine se nume?te bifurca?ie. De aici coarnele devin divergente,
curbвndu-se оnainte, оn jos ?i lateral (form? de coarne de berbec). Astfel
curbura superioar? (curvatura major) e mare, iar curbura inferioar?
(curvatura minor) – mic?. De curburile mici se prind ligamentele largi.
Aproximativ 5cm din vвrful coarnelor nu sunt suspendate de ligamentele
largi, ceea ce antreneaz? uneori torsiunea uterin? la femelele gestante.
La iap? coarnele uterine sunt relativ scurte (5-25cm) cu vвrful оn sus,
curbura superioar? este mic?, iar cea inferioar? – mare. Coarnele au form?
de t?lpi de sante.
La scroaf? coarnele uterine sunt lungi (pвn? la 1-2m), flexuase,
intestiniforme, aproape оn оntregime se afl? оn cavitatea abdominal?.
Coarnele uterine se deosebesc de intestine prin faptul c? au un perete mai
gros ?i o consisten?? elastic?.
La c??ea ?i pisic? coarnele uterine sunt rectilinii, sub?iri, cu un
calibru aproape uniform pe toat? оntinderea lor. Privite оn ansamblu, au
aspectul literei “V” ?i sunt unite la baza lor printr-un mezou scurt.
Corpul ?i coarnele uterine cuprind mucoasa (endometrul), musculoasa
(miometrul) ?i seroasa (foi?a visceral? a peritoneului).
Endometrul este format dintr-un epiteliu de acoperire ?i un corion bogat
оn celule glandulare. Mucoasa uterin? este sub?ire, cu aspect catifelat,
punctat? de numeroase orificii glandulare. Epiteliul de acoperire al
endometrului este cilindric ?i este constituit din celule ciliate ?i
secretorii. Mucoasa uterin? la vac? este dotat? cu circa 100mii de glande
uterine, majoritatea fiind concentrate la coarnele uterului. Epiteliul
mucoasei ?i glandele uterine, spre deosebire de epiteliul vaginului,
cervixului ?i oviductelor, nu secret? copu?i ce con?in mucin?.
La rumeg?toare mucoasa uterin? prezint? ni?te forma?iuni speciale –
carunculi (carunculae uteri). Оn corpul uterin carunculii sunt dispu?i
neuniform, iar оn coarne – оn 4 rвnduri longitudinale. La vacile negestante
carunculii ating lungimea de 4-14mm, l??imea de 3-9 ?i оn?l?imea de 1,2-
4mm. Num?rul lor variaz?: la vaci 86-126, uneori 39-200, iar la oi 88-110.
La vaci carunculii sunt bomba?i, iar la oi ?i capre sunt оn form? de cup?.
Fiecare caruncul are ni?te adвncituri – cripte, оn care se ancoreaz?
vilozit??ile оnvelitorii vasculare a f?tului. Odat? cu instalarea ?i
avansarea gesta?iei carunculii se m?resc considerabil оn volum ?i pot fi
palpa?i prin traversul rectului, fapt ce are o оnsemn?tate practic? оn
diagnosticarea gesta?iei.
Mucoasa uterin? la celelalte specii nu prezint? carunculi.
Miometrul este format din dou? straturi musculare: stratul intern, mai
gros, format din fibre musculare netede circulare ?i stratul extern, mult
mai sub?ire, format din mu?chi longitudinali. Оntre straturile circular ?i
longitudinal se g?se?te un strat conjunctiv, format dintr-un important plex
vascular, filete nervoase ?i fibre elastice.
Seroasa (perimetrium) este o tunic? fibroas? ce acoper? uterul ?i se
consider? a fi extinderea ligamentelor largi.
Oviductul (salpinx) este un organ par, tubular, flexuos ?i musculo-
membranos, care se оntinde din vecin?tatea ovarului pвn? la vвrful cornului
uterin. Se g?se?te оntre cele dou? foi?e ale mezosalpinxului. Lungimea lor
la iap?, vac? ?i scroaf? constituie 20-30cm, la oi ?i capre – 10-15cm, la
c??ea – 6-10cm, la iepuroaic? – 10cm. Morfologic, fiecare oviduct este
alc?tuit din patru segmente:
— pavilionul (infundibulus), оn form? de pвlnie ce se deschide оn jurul
zonei germinative a ovarului printr-un orificiu abdominal (ostium
abdominale). Marginea zim?at? a pavilionului a primit denumirea de
fimbrie (fimbriae tubae), care par?ial concre?te cu ovarul;
— ampula, sau por?iunea dilatat?, por?iune puternic flexat? la iepe ?i
vaci cu diametrul de 4-8mm, ampulele sunt bine eviden?iate la scroafe;
— istmul sau por?iunea оngust?;
— por?iunea terminal?, care se deschide оn cavitatea uterin? prin
orificiul uterin.
Peretele salpigian este format din trei straturi: mucoasa, musculoasa ?i
seroasa. Mucoasa, оn deosebi оn segmentul ampular ?i pavilion, formeaz?
numeroase falduri longitudinale c?ptu?ite cu un epiteliu cilindric, ciliat,
cilii c?rora оndreapt? curentul de lichid spre uter (cilii lipsesc la
c??ea). Mucoasa oviductelor ?i a uterului la vac?, scroaf? ?i iepuroaic?
prin celulele secretoare, elimin? hialuronidaz?, enzim? ce particip? la
procesul fecunda?iei.
Musculoasa variaz?, ca dezvoltare, cu segmentul salpigian. Оn zona
infundibulului este redus? la un strat sub?ire fiind din ce оn ce mai
dezvoltat? оn lungul oviductului pвn? la vвrful cornului uterin.
Cercetarea rectal? a oviductelor la animalele mari este dificil?. Ele se
palpeaz? оn cazul tuberculozei, salpingitei purulente ?i alte st?ri
patologice.
Ovarul (ovaria, oophoron) – organ par, a?ezat оn regiunea sublombar? la
unele specii ?i pe plan?eul cavit??ii pelviene sau оn cavitatea abdominal?
la alte specii. Ovarele оndeplinesc func?ia endocrin? ?i gametogen?
elaborвnd ovule, care оn urma ovula?iei nimeresc pe fimbria oviductului.
Forma, volumul ?i greutatea ovarelor difer? оn raport cu specia ?i starea
fiziologic? a femelelor.
La iap? ovarul este mai mare decвt la celelalte animale, avвnd o lungime
de 5-9cm, greutatea fiec?rei gonade atinge 40-80g. Topografic ovarul drept
este a?ezat оn regiunea sublombar?, caudal rinichiului оn planul
vertebrelor L3-L4, iar cel stвng – оn planul vertebrelor L4-L5. Ovarul are
o form? ovoid?, suprafa?a este neted?. Pe partea supero-posterioar? a
ovarului se g?se?te hilul ovarului, оn care p?trunde cordonul vasculo-
nervos. Pe fa?a inferioar? ovarul prezint? o sciziune pronun?at? (7mm), оn
fundul c?reia se g?se?te fosa de ovula?ie, acoperit? cu epiteliu
germinativ. Ovula?ia are loc numai la nivelul acestei fose.
La vac? ovarele au form? oval?-turtit? sau elipsoid? ?i greutatea de 14-
20g, lungimea 3,5-5cm, l??imea 2-2,8cm ?i grosimea 1,5-2cm. De obicei
ovarul drept este mai mare decвt stвngul. La vi?ele ?i vacile tinere
ovarele sunt amplasate оn cavitatea bazinului; оn gesta?ie, оn cazul
atoniei uterului, precum ?i alte st?ri patologice, ovarele ?i coarnele
uterine se deplaseaz? оn cavitatea abdominal?. Suprafa?a ovarelor este
neted? pвn? la pubertate, iar dup? aceea devine neregulat?.
La oi ?i capre ovarele sunt mai ovale ?i asem?n?toare cu cele de vac?,
dar propor?ional mai mici, cu diametrul mare оn medie de 1,5cm, greutatea
lor fiind de 0,7-3g оn dependen?? de ras? ?i vвrsta animalului.
La scroaf? forma ovarelor este muriform? ?i este determinat? de prezen?a
unui num?r mare de foliculi sau corpi galbeni. Din cauza aceasta volumul ?i
greutatea ovarelor variaz? оn limite mari. La scroafele adulte ovarele au
lungimea de 2-3,5cm, l??imea 1,5-2cm, grosimea 0,9-1,3cm ?i greutatea de 5-
9g.
Оn sec?iune transversal? ovarul este alc?tuit: la exterior – dintr-un
epiteliu germinativ sub care se g?se?te o fibroas? conjunctiv? numit?
albuginee. Sub albuginee se disting dou? zone: – cortical? ?i medular?.
Zona cortical? este format? dintr-o strom? conjunctivo-vascular? ?i
parenchimul ovarian, alc?tuit din foliculi ?i corpi galbeni, care se g?sesc
оn diferite stadii evolutive ?i involutive.
Zona medular? este format? dintr-un ?esut conjunctiv str?b?tut de o re?ea
deas? de vase sanguine ?i fibre nervoase.
La ovarul iepei zona cortical? este amplasat? оn imediata apropiere a
fosei de ovula?ie. De aceea foliculii se g?sesc оn?untrul ovarului, mai
aproape de fosa ovulatorie. Gradul maturit??ii ?i m?rimea foliculului la
animalele mari se determin? prin cercet?ri rectale. Foliculul matur la iap?
atinge diametrul de 4-6cm, la vac? – 1-2cm, la oi ?i capre – 0,5-0,7cm, la
scroafe – 1-1,2cm.
Оntregul aparat genital la femele se g?se?te оn cavitatea abdominal? ?i
pelvian?, suspendat de cea mai mare parte prin dou? pliuri ale seroasei
peritoneale – plica urogenital? – denumite ligamentele largi (ligamenta
lata uteri).
Ligamentele largi ale uterului se inser? оn curbura mic? a coarnelor,
corp ?i colul uterului. Оn cavitatea abdominal? ovarul este men?inut de o
serie de ligamente care deriv? din ligamentul larg. Marginea anterioar? a
acestuia, care se inser? оn marginea dorsal? a aparatului este ligamentul
propriu al ovarului (lig. ovarii proprium), iar оntre ovar ?i vвrful
corpului uterin se afl? ligamentul utero-ovarian. Pe partea sa extern?, оn
aceast? zon?, ligamentul larg formeaz? un pliu, mezosalpinxul
(mezosalpinx), оntre foi?ele c?ruia se g?se?te oviductul.

Maturitatea sexual? ?i fiziologic?

Maturitatea sexual? (pubertatea) este perioada оn care aparatul genital s-
a dezvoltat complet ?i este capabil s? elaboreze celule sexuale mature,
apte pentru fecunda?ie. La masculi pubertatea se eviden?iaz? prin apari?ia
caracterelor sexuale ?i a capacit??ii de copulare, iar la femele – prin
manifestarea primului ciclu de c?lduri ?i a ovula?iei.
Оntre na?tere ?i pubertate organele genitale la ambele sexe prezint? o
rat? a cre?terii similare celorlalte sisteme ?i organe, pubertatea
conferind o dezvoltare accelerat? a оntregului aparat genital.
Maturitatea sexual? apare aproape concomitent la masculi ?i femelele
aceleia?i specii, fiind un proces dependent de vвrst?. Maturarea
hipotalamusului furnizeaz? r?spunsul specific la diver?ii stimuli prin
elaborarea hormonilor de eliberare a gonadotropinelor antero-hipofizare. La
masculi, gonadotropinele induc sinteza testicular? a androgenilor ?i оn
consecin??, dezvoltarea glandelor anexe ale aparatului genital, activarea
func?iei secretorii a acestora, cheratinizarea epiteliului prepu?ial ?i
separarea acestuia de por?iunea liber? a penisului, intensificarea
libidoului ?i a reflexelor sexuale, precum ?i ini?ierea spermogenezei.
La femele оn perioada matur?rii sexuale se produc importante
restructur?ri morfofunc?ionale care conduc la apari?ia unor st?ri
fiziologice noi. Оnceputul procesului de maturare folicular? ?i apari?ia
primului ciclu sexual оl constituie stimulii neurohormonali hipotalamici,
care dirijeaz? secre?ia gonadotrop? anterohipofizar?.
Odat? cu survenirea pubert??ii, spermatogeneza la masculi ?i ovogeneza la
femele au loc pe parcursul оntregii vie?i sexuale. Via?a sexual? se
manifest? оn aceast? perioad? sub form? ciclic? la femele ?i continuu la
mascul.
La animalele domestice maturitatea sexual? apare оn primii ani, iar la
unele specii – chiar оn primele luni de via??. Acest aspect este legat оn
primul rвnd de specie. S-a constatat c? la speciile cu longevitate mai mare
pubertatea apare mai tвrziu decвt la speciile la care durata vie?ii este
mai redus?. Оn cadrul speciei exist?, de asemenea, varia?ii оn func?ie de
vвrsta apari?iei maturit??ii sexuale, de ras?, sex, clim?, regim de
alimenta?ie, оntre?inere ?i exploatare, de caracterele individuale etc.
Pubertatea animalelor apare mai devreme la rasele ameliorate ?i mai tвrziu
la cele neameliorate.
Pubertatea survine mai timpuriu decвt momentul cвnd se termin? cre?terea
?i dezvoltarea definitiv? a animalului. De aceea, maturitatea sexual? оnc?
nu denot? preg?tirea organismului animal pentru reproducere. Utilizarea
prea timpurie a reproduc?torilor atrage dup? sine consecin?e d?un?toare
pentru organismul lor. Femelele fecundate prea devreme r?mвn nedezvoltate,
sufer? distocii, care pun оn pericol adeseori atвt via?a lor, cвt ?i cea a
produ?ilor. Masculii folosi?i prea de timpuriu la mont? se epuizeaz? repede
?i dau na?tere la produ?i debili; оn unele cazuri nu se produce fecunda?ia,
deoarece testiculul prea tвn?r elimin? spermi imaturi.
De aceea animalele se folosesc la reproducere dup? o anumit? perioad? de
timp de la instalarea pubert??ii.
Perioada de la apari?ia maturit??ii sexuale pвn? la includerea animalelor
оn efectivele de reproduc?ie оn literatura de specialitate nu a primit o
denumire unic?. Mul?i savan?i ?i practicieni o numesc maturitate corporal?,
mai reu?it, оns?, este termenul de maturitate fiziologic?.
Se consider? fiziologic mature animalele tinere care au organe genitale
dezvoltate normal ?i circa 65-70% din dezvoltarea corporal? a animalelor
adulte din rasa respectiv?.
Via?a sexual?, adic? etapa de activitate a organelor de reproducere nu
dureaz? toat? via?a animalului; ea оnceteaz? odat? cu instalarea
climacteriumului.
Etapa postgenital? (climacteriumul) este caracterizat prin stingerea
treptat? a func?iei organelor genitale. La оnceputul climacteriumului sau a
andropauzei, de?i organele genitale mai func?ioneaz?, game?ii sunt
incapabili de fecunda?ie. Comportamentul sexual dispare ?i se instaleaz?
anafrodizia.
Date asupra vie?ii sexuale la principalele specii de animale sunt redate
оn tabelul nr. 1.

Tabelul nr. 1.

Caracterele vie?ii sexuale la animale

|Specia |Apari?ia |Perioada optim? de folosire a |Instalarea |
| |maturit??ii |animalelor la reproducere |climacteriumului |
| |sexuale (luni)| |(ani) |
| | |Apari?ia |Pвn? la vвrsta | |
| | |maturit??ii |(ani) | |
| | |fiziologice | | |
| | |(luni) | | |
|Taurine |8-12 |16-18 |7-9 |12-15 |
|Cabaline|15-18 |24-48 |10-12 |15-20 |
|Ovine |7-8 |12-18 |7-8 |10-12 |
|Suine |5-8 |9-12 |4-5 |7-8 |
|Carnivor|6-8 |12 |7-8 |10-12 |
|e | | | | |

Aspecte privind endocrinologia reproduc?iei

Pentru reglarea func?iei sexuale, din sistemul endocrin sunt responsabile
trei trepte principale func?ionale care se stimuleaz? sau se inhib?
reciproc: hipotalamusul, hipofiza ?i gonadele (la femele ?i corpul galben);
оns? оn coordonarea activit??ii reproductive intervin ?i alte glande cu
secre?ie intern? (tiroida, suprarenala ?. a.).

Considera?ii morfo-fiziologice asupra hipotalamusului ?i a conexiunilor
hipotalamo-hipofizare

Hormonii hipotalamici

Hipotalamusul , regiune a cortexului cerebral, este locul de adunare a
impulsurilor nervoase care sosesc prin numeroase leg?turi func?ionale, pe
care acesta le are cu scoar?a cerebral?. Situat la baza diencefalului,
hipotalamusul este o adev?rat? intersec?ie оntre sistemul nervos ?i
aparatul endocrin, fiind cuprins оntr-un ansamblu de organizare nervoas?
extrem de complicat?. Hipotalamusul este apreciat ca un organ de integrare
definitiv? cu rol principal de reglare al secre?iei endocrine. La nivelul
hipotalamusului cel mai mare interes оl prezint? o serie de centri din
nucleii hipotalamici, ca cel supraoptic, paraventricular, cenu?iu etc.
Hipotalamusul prezint? numeroase conexiuni оn direc?ia cortexului
cerebral, corpului striat, talamusului ?i forma?iei reticulare. Leg?tura
direct? ?i preferen?ial? o are hipotalamusul cu hipofiza, rezultвnd astfel
sistemul hipotalamo-hipofizar. Printr-un aparat masiv de filete nervoase
provenite din nucleii supraoptici ?i paraventriculari, hipotalamusul face
leg?tur? cu lobul posterior al hipofizei (neurohipofiza), constituind
conexiunea neurohipofizar?, prin care se transmite hormonul ocitocic ?i
vasopresina de la hipotalamus, care se acumuleaz? apoi оn neurohipofiz?.
Conexiunile nervoase cu adenohipofiza (lobul anterior) sunt mai reduse ?i
constituite dintr-un fascicul tubero-hipofizar, rezultat оn mare parte din
axonii diferitelor nuclee hipotalamice. Fibrele acestui fascicul se termin?
оn punctul de contact al vaselor din re?eaua primar?.
Hipotalamusul este bine vascularizat, mai ales la nivelul nucleilor
hipotalamici, unde fiecare celul? este оn leg?tur? cu 2-3 capilare, dintre
care unele p?trund оn celule. Rezult?, оn acest fel, un plex capilar primar
de la care pleac? vase mai mari ce se reunesc оn trunchiuri care se
оndreapt? infero-caudal prin tija hipofizei ?i se termin? оn hipofiz?. Оn
jurul celulelor adenohipofizei (lobului anterior al hipofizei). Se formeaz?
un plex capilar secundar. Rezult? оn acest fel sistemul vascular port-
hipotalamo-hipofizar, prin care se transmit neurosecre?iile din celulele
nucleilor hipotalamici c?tre hipofiz?.
Stimulii senzoriali externi ajung s? determine impulsuri nervoase la
nivelul centrilor hipotalamici, iar celulele nervoase ale acestor centri le
transform? оn factori umorali (declan?atori de secre?ie), care determin?
elaborarea ?i eliberarea hormonilor hipofizei.
Aceast? transformare ale impulsurilor nervoase оn factori umorali se
datoreaz? celulelor neurosecretoare care au оn acela?i timp caracterele
celulei nervoase, precum ?i ale celulei glandulare. Celulele
neurosecretoare primesc stimulii veni?i de la nivelul centrilor nervo?i
superiori ?i reac?ioneaz? prin eliberarea de hormoni stimulatori,
«Releasing factors» sau «Releasing hormons» ?i inhibitori, prin care se
regleaz? activitatea hipofizei.
Pentru reproduc?ie, o mare оnsemn?tate o au urm?torii hormoni
hipotalamici:
* Gn-RH – hormonul de eliberare a gonadotropinelor;
* P-RH ?i PIH – hormonul de eliberare ?i respectiv de inhibare a
prolactinei;
* Oxitocina.

Hormonul de eliberare a gonadotropinelor

Hormonul de eliberare a gonadotropinelor (Releasing Hormons – RH,
Releasing Factors – RF sau Gonadorelina) este un decapeptid care prin
sistemul port-hipotalamo-hipofizar ajunge оn adenohipofiz? (lobul anterior
al hipofizei) unde induce secre?ia celor dou? gonadotropine:
o FSH – hormonul de stimulare folicular?;
o LH – hormonul de luteinizare.
Produsele comerciale pure de GnRH (Gonadotrop Releasing Hormone) ?i
analogii lui au aplica?ie оn cadrul biotehnicii transferului de zigo?i
pentru inducerea ?i sincronizarea c?ldurilor ?i ovula?iilor la femelele
donatoare-receptoare.
Indica?iile terapeutice ale GnRH sunt:
. Chi?tii ovarieni foliculari (luteinizarea chi?tilor are loc
dup? 7-8 zile, intervalul dintre tratamente ?i concep?ie este
de circa 26 zile);
. Ovula?ia оntвrziat?;
. Inducerea c?ldurilor ?i ovula?iei;
. Pentru cre?terea ratei concep?iei dup? sincronizarea
c?ldurilor prin gestageni sau prostaglandine.

Oxitocina

Oxitocina este hormonul peptidic sintetizat оn pericarionii nucleilor
hipotalamici (supraoptic ?i paraventricular). Fiind cuplat? cu neurofizina,
protein? specific?, oxitocina este transportat? de-a lungul axonilor prin
conexiunea neuro-hipofizar? ?i depozitat? оn lobul posterior al hipofizei
(neurohipofiz?), iar de aici este eliberat? оn circula?ie. Oxitocina este
preluat? de uter, glanda mamar?, urin? ?i mu?chii scheletului. Timpul de
оnjum?t??ire оn sвnge este de 2-4 minute.
Оn uterul animalelor exist? substan?e de tip chemotripsin?, tripsin? ?i
alte peptidaze care neutralizeaz? oxitocina. Aceste enzime provin din
celule lipidice. Pe m?sur? ce se schimb? num?rul celulelor lipidice оn
timpul ciclului sexual, asem?n?tor se schimb? ?i puterea de inactivare
ocitocic? a uterului. Aceast? proprietate de inactivitate este mai evident?
оn timpul ovula?iei ?i gesta?iei. Dar numai o parte din oxitocin? se
inactiveaz? pe aceast? cale. Neutralizarea oxitocinei are loc cu
preponderen?? la nivelul ficatului ?i оn mai mic? m?sur? particip?
rinichiul ?i glanda mamar?. Оn cazul unor nivele plasmatice ridicate, o
parte din oxitocin? se elimin? nedescompus?.
Ac?iune biologic?:
Oxitocina are o ac?iune specific? asupra musculaturii uterine, producвnd
contrac?ia celulelor musculare netede. Prin activizarea miometrului оn
timpul stadiului de excita?ie al ciclului sexual este u?urat? оnaintarea
spermiilor depu?i оn timpul montei sau оns?mвn??rii artificiale. La
parturi?ie, oxitocina contribuie оn mod efectiv atвt la eliminarea f?tului,
cвt ?i a оnvelitorilor fetale. Reac?ia de r?spuns a musculaturii uterine la
ac?iunea oxitocinei este legat? de nivelul estrogenilor ?i progesteronului
din perioada respectiv?. Astfel, оn faza folicular? a ciclului sexual ?i оn
timpul parturi?iei, cвnd estrogenii sunt оn cantitate mare, ac?iunea
oxitocinei asupra miometrului este maxim?, оn timp ce оn faza luteinic? ?i
оn timpul gesta?iei, cвnd progesteronul este оn cantitate mare, ac?iunea
oxitocinei asupra miometrului este mult diminuat? sau chiar sistat?. Cu
alte cuvinte, estrogenii sensibilizeaz?, iar progesteronul desensibilizeaz?
celulele musculare ale uterului fa?? de oxitocin?.
Sub efectul oxitocinei se contract? celulele mioepiteliale ale acinului
mamar, оncвt laptele ajunge din alveole оn sistemul canalelor lactifere.
Oxitocina ajut? pe calea hipotalamusului la eliberarea de gonadotropine
оncвt, poten?eaz? eliberarea LH-ului оn timpul ovula?iei la vac?.
La masculi oxitocina оn sinergism cu testosteronul asigur? transportul
spermiilor prin c?ile de excre?ie ?i ejacularea.
Aproximativ 10% din oxitocin? se elibereaz? continuu, paralel cu
producerea ei. Restul se оnmagazineaz?, a?teptвnd impusuri de eliberare.
Eliberarea oxitocinei se realizeaz?, оn principal, pe cale reflex?.
Actul copula?iei, excita?iile de la nivelul mamelei оn timpul suptului
sau mulsului, excita?iile cervico-uterine din timpul parturi?iei, precum ?i
excita?iile mecanice ale uterului, cervixului ?i clitorisului (masajul)
constituie factorii cei mai importan?i care induc eliberarea oxitocinei.
Dilatarea c?ilor genitale (vagin ?i cervix) produce contrac?ii uterine
puternice, fiind o alt? cale important? pentru eliberarea oxitocinei. Calea
aferent? a reflexului este nervul pelvian, o ramur? a acestuia inerveaz? ?i
regiunea ano-genital? unde la fel se poate produce reflexul men?ionat. Оn
timpul dilat?rii c?ilor genitale sau prin ac?iuni mecanice, apar ?i
contrac?ii uterine ?i lactoree. Eliberarea de oxitocin? poate s? fie
produs? ?i ca urmare a incita?iilor provenite de la organele de sim?.
Astfel, la capr? are loc eliberarea oxitocinei оnc? la apari?ia ?apului. La
oile оn c?lduri, оn prezen?a berbecului are loc o desc?rcare a oxitocinei
cu contrac?ie uterin? antiperistaltic? deja оnaintea montei.
Ocitocinele оn principal se ob?in pe cale sintetic?. Presoxinul este
unicul extract apos din neurohipofiza de vac? ?i scroaf?. Principalele
produse farmaceutice care au efecte ocitocice sunt Oxitocinele produse de
diferite firme, 1ml de solu?ie apoas? con?inвnd 5 sau 10UI.
Oxitocinele de sintez?, cвt ?i extractul apos de lob hipofizar posterior
con?in pe lвng? oxitocin? ?i vasopresin? (ex. Pituitrina).
Efectul ocitocinelor este de a produce contrac?ia miometrului, a
celulelor mioepiteliale, a canaliculelor lobilor mamari, a musculaturii
oviductului, vaginului ?i clocii p?s?rilor ou?toare.
Folosirea ocitocinelor оn scopuri terapeutice trebuie s? se fac? cu
toat? aten?ia, numai dup? ce s-a stabilit diagnosticul ?i doza de
administrare.
Indica?iile terapeutice ale ocitocinelor sunt:
. distociile prin hipokinezie;
. reten?ia оnvelitorilor fetale;
. metritele ?i piometrul (dup? deschiderea оn prealabil a
cervixului ?i sensibilizarea uterului cu estrogeni);
. subinvolu?ia uterului, pentru a gr?bi evacuarea con?inutului
uterin;
. unele forme de mamite;
. reten?ia laptelui;
. reten?ia oului la p?s?ri.
Nu se recomand? administrarea oxitocinei la femele оn timpul parturi?iei
cвnd colul uterin nu este deschis ?i оn distocii prin exces de volum fetal.

Aspecte morfo-func?ionale ale hipofizei

Hipofiza este organul neuroglandular situat la fa?a ventral? a creierului
intermediar (diencefalului), rezultat din unirea anatomic? a celor dou?
p?r?i:
> hipofiza anterioar? (adenohipofiza)
> hipofiza posterioar? (neurohipofiza)
Sub raport func?ional оn total, la nivelul adenohipofizei se formeaz? 8
hormoni tropi. Dintre ace?ti hormoni pentru reproducere o importan?? major?
o au gonadotropinele (FSH ?i LH) ?i prolactina (LTH).
Indirect, activitatea reproductiv? este influen?at? de hormonul tireotrop
(TTH) ?i hormonul adrenocorticotrop (ACTH).
Adenohipofiza, cu toate c? se afl? sub controlul neuronal hipotalamic,
este lipsit? de inerva?ie secretomotorie. Reglarea func?iei sale endocrine
de c?tre hipotalamus se face prin intermediul sistemului port-hipotalamo-
hipofizar. Prin aceast? conexiune vascular? sunt vehicula?i spre
adenohipofiz? Releasing-factorii neurosecreta?i оn hipotalamus.

Hormonii gonadotropi

Hormoni gonadotropi (gonadotropinele – Gn) care ac?ioneaz? asupra
aparatului genital sunt:
1. Hormonii gonadotropi hipofizari:
* FSA – hormonul de stimulare folicular?;
* LH – hormonul de luteinizare;
2. Hormonii gonadotropi placentari:
* PMSG – gonadotropina seric?;
* HCG – gonadotropina corionic?.

Hormonii gonadotropi hipofizari

Hormonul de stimulare folicular? – FSH (Folicle Stimulating Hormone),
este secretat de c?tre celulele bazofile-beta din adenohipofiz? sub
impulsul de Gn-RF. Acest hormon se izoleaz? u?or din hipofiza taurului,
calului ?i porcului.
La femele hormonul determin? dezvoltarea foliculelor ovarieni primari ?i
secundari la care determin? proliferarea celulelor foliculare ?i оntr-un
stadiu ulterior, secre?ia de c?tre acestea a lichidului folicular ?i
formarea cavit??ii foliculare; FSH-ul este responsabil de secre?ia
folicular? a estrogenilor.
Stadiul final de maturare a foliculului ?i dehiscen?a acestuia necesit?
ac?iunea conjugat? a celor dou? gonadotropine.
La masculi, FSH este implicat оn dezvoltarea stadiilor incipiente ale
spermiogenezei (diviziunea spermiogoniilor pвn? la stadiul de spermioci?i
secundari), spermiomorfogeneza fiind coordonat? de androgeni, testosteronul
asigurвnd diviziunea reduc?ional? a spermiocitelor primare, formarea
spermidei incipiente ?i apoi a spermiului.
Hormonul luteinizant – LH (Luteinising hormone) sau omologul acestuia
ICSH (Interstitial Cells Stimulating Hormone) de la masculi, este produs de
celulele bazofile de tipul gama. A fost izolat оn stare pur? din hipofiza
de oaie ?i porc ?i este format dintr-un amestec de diverse proteine.
Secre?ia de LH are un anumit ciclu, iar incita?iile de ordin extern ?i
intern modific? amplitudinea secre?iei, influen?вnd оntr-o mare m?sur?
eliberarea lui.
La femele LH ac?ioneaz? sinergic cu FSH determinвnd dezvoltarea ?i
maturarea foliclelor de Grant, dehiscen?a foliculelor ovarieni, formarea
corpilor galbeni ?i secre?ia de progesteron.
La vac?, raportul normal dintre FSH ?i LH este de 1:3, deci apare o
superioritate cantitativ? de LH. Pentru acest motiv, c?ldurile la vac? au o
durat? scurt? (13-16 ore), iar ovula?ia are loc оn faza progesteronic? a
ciclului sexual, ?i anume la circa 10-12 ore de la оncetarea c?ldurilor.
La masculi eliberarea оn valuri episodice, pulsative sau оn vвrfuri de
secre?ie a ICSH induce dezvoltarea celulelor Leydig localizate оntre dubii
seminiferi ?i varia?ii importante ale nivelurilor plasmatice de androgeni.
Nivelurile ICSH ?i de androgeni sunt ridicate la arm?sar, berbec ?i ?ap
оn sezoanele de mont?, reglate de modificarea raportului diurn/nocturn ?i
temperatura ambiant?; оn celelalte sezoane masculii sunt fecunzi ?i
capabili de copula?ie, de?i eficien?a reproductiv? este sc?zut?.
Eritrocitele hipofizare de porc, oaie, vac? ?i cal – FSH (Follicle
Stimulating Hormone) precum ?i produsele comerciale pure de FSH ?i LH
(liofilizate) se folosesc оn prezent оn practica transferului de zigo?i:
— pentru inducerea superovula?iei la donatoare
— pentru sincronizarea ciclului sexual la femelele donatoare ?i
receptoare
Timpul de оnjum?t??ire a gonadotropinelor hipofizare este de cвteva
minute pentru LH (10-40min pentru LH-ul ovin) ?i de cвteva ore pentru FSH
(circa 5 ore), de aceea frecven?a interven?iilor pentru inducerea
superovula?iei este crescut? (2 administr?ri zilnice timp de 4 zile la oaie
?i 5 zile la vac?). (vezi «Transferul de zigo?i»)

Hormonii gonadotropi placentari

Printre multiplele func?ii pe care le оndepline?te, placenta mai are ?i
un rol endocrin. Ea secret? hormoni steroizi ?i glucoproteici, dintre care
unii au ac?iune gonadotrop?. Gonadotropinele placentare substituie sau
completeaz? hormonii hipofizari. Hormonii placentari cu func?ie gonadotrop?
sunt: hormonul corionic gonadotrop (HCG) ?i gonadotropina seric? (PMSG).
Gonadotropina seric? (Pregnant mare Serum gonadotrophin – PMSG sau ser de
iap? gestant? – SIG). Оn prima treime a gesta?iei, оn plasma sanguin? la
iap? se con?ine o concentra?ie mare de gonadotropine cu propriet??i de FSH
?i accesoriu de LH. Hormonul este produs de cupele endometriale de iap?
оncepвnd cu a 36-a zi de gesta?ie, adic? оn timpul inplanta?iei; atinge un
prag maxim оntre 55-75 zile, iar оntre zilele 120-150 producerea hormonului
оnceteaz?.
Rolul fiziologic al PMSG-ului se manifest? оn reglarea activit??ii
foliculare a ovarului din timpul gesta?iei precum ?i оn formarea corpului
galben. PMSG are efect puternic de FSH ?i efecte slabe de LH. Stimuleaz?
diviziunea celulelor intersti?iale ale ovarului ?i dezvoltarea mai multor
foliculi ovarieni. FSH-ul singur nu poate produce ovula?ia, fiind necesar?
o cantitate de LH exogen sau endogen. La tineretul nedezvoltat din punct de
vedere sexual, cu PMSG se poate ob?ine o dezvoltare folicular? intens?, iar
pentru ob?inerea ovula?iei, este nevoie de administrarea de LH (HCG).
La femelele adulte, odat? cu dezvoltarea foliculilor rezult? ?i cantit??i
оnsemnate de estrogeni, care la rвndul lor vor provoca o desc?rcare de LH.
La femele, gonadotropina seric? administrat? stimuleaz? maturarea ?i
dezvoltarea foliculilor ovarieni, contribuie la procesul ovula?iei ?i
restabile?te desf??urarea normal? a ciclurilor sexuale; la masculi hormonul
stimuleaz? procesul de spermiogenez?.
Оn terapia hormonal? ori de cвte ori dorim s? ob?inem un efect asem?n?tor
celui produs de FSH, vom folosi gonadotropina seric?.
Deoarece tratamentul cu SJG, stabilizat sau nu cu fenol 0,5%, d? reac?ii
imunologice foarte evidente, se va proceda la desensibilizarea femelei cu
0,5ml ser, intradermic, оn tegumentul vulvar. Dup? 30 minute se
administreaz? оntreaga doz?. Femelele r?mвn sub observa?ie timp de 2 ore.
La nevoie se folosesc antihistaminicele de sintez? (cortizol sau
adrenalin?, sol. 0,1%, 5-8ml) dac? apar semnele ?ocului anafilactic.
Datorit? acestui fapt, preparatele PMSG se comercializeaz? sub form?
liofilizat?. Produsele comerciale care con?in PMSG sunt: Ser gonadotrop,
Serigon, Folligon,Hemoantin.
Indica?iile terapeutice sunt:
. lipsa ciclicit??ii sexuale;
. c?ldurile silen?ioase;
. hipoplazia ovarian?;
. sincronizarea c?ldurilor dup? un tratament prealabil cu gestageni;
. producerea poliovula?iei;
. stimularea spermiogenezei.
Dup? administr?ri repetate de PMSG este posibil? apari?ia de
antigonadotropine.

Gonadotropina corionic? (Human Corionic Gonadotropin – HCG sau Prolan)

HCG este secretat? de c?tre vilozit??ile corionului uman. Hormonul se
g?se?te оn urina ?i sвngele femeii gravide ?i la unele primate, оncepвnd de
la a 30-a zi de sarcin? ?i ajunge la valoarea de vвrf оn jur de 62 zile,
dup? care nivelul hormonal scade.
Gonadotropina corionic? este bogat? оn frac?iunea LH, cu toate c? con?ine
?i frac?iunea FSH, motiv pentru care se folose?te оn toate cazurile cвnd se
pune problema de a ob?ine un efect asem?n?tor hormonului LH adenohipofizar.
Astfel, se poate afirma c? la femel?, honadotropina corionic? administrat?
stimuleaz? ovula?ia ?i formarea corpului galben progestativ.
La masculi, hormonul ac?ioneaz? asupra glandelor intersti?iale Leydig,
determinвnd elaborarea androgenilor.
Produsele comerciale care con?in HCG sunt: Gonacorul, Ghorulonul,
Prolanul E, Praedyn, Chorioman, Hymfalon.
Indica?iile terapeutice ale HCG-ului sunt:
. controlul ovula?iei;
. оn repetarea c?ldurilor silen?ioase;
. оn ovula?ia оntвrziat?;
. оn chi?tii ovarieni, tratament la care se poate asocia ?i progesteron;
. оn stimularea poliovula?iei ?i a gesta?iilor gemelare;
. pentru profilaxia mortalit??ii zigotale de origine hormonal?
(administrarea HCG оn a 4-a zi dup? оns?mвn?are оn vederea stimul?rii
activit??ii corpului galben).

Prolactina

Prolactina (hormonul luteotrop – LTH, hormonul lactogen) este un
proteohormon produs de celulele acidofile ale adenohipofizei. Fiind
considerat? mai mult? vreme a treia gonadotropin?, prolactina s-a dovedit a
avea un efect mamotrop, de оntre?inere ?i stimulare a corpului galben, оn
asociere cu LH, ?i un efect de inductor al comportamentului matern la
mamifere.
La masculi ac?iunea conjugat? a FSH-ului ?i a prolactinei stimuleaz?
spermiogeneza ?i activitatea celulelor glandulare ale prostatei.
Prolactina se produce оmpreun? cu somatotropina (STH) ?i оntr-o oarecare
m?sur? оi dubleaz? ac?iunea.
Prolactina este preluat? de glanda mamar?, intersti?iul ovarului ?i de
corpul galben. Principalele efecte ale prolactinei sunt asupra
metabolismului lacta?iei ?i a func?iei corpului galben.
Efectul prolactinei оn secre?ia laptelui nu este asem?n?toare la toate
speciile. La unele specii prolactina ia parte doar la inducerea secre?iei
lactate (rol lactogen), pe cвnd la alte specii are ?i un rol de men?inere a
lacta?iei (lactopoetic). Cele dou? efecte sunt realizate оn asocia?ie cu
ceilal?i hormoni ai complexului lactotrop.
La vac? este foarte important efectul mamotrop al prolactinei.
Administrat? imediat, оnainte ?i dup? f?tare, se poate ob?ine o cre?tere a
glandei mamare. Oprirea prolactinei оnainte de f?tare, оntвrzie pornirea
secre?iei lactate ?i scade con?inutul оn lactoz? din lapte. Lipsa
prolactinei dup? declan?area lacta?iei nu are efecte negative nici asupra
sc?derii cantitative a laptelui ?i nu influen?eaz? compozi?ia lui, deci
efectul lactopoetic nu este important.

Hormonii ovarieni

Ovarul produce estrogeni, gestageni ?i cantit??i mici de androgeni, iar
оn timpul gesta?iei ?i relaxin?.

Hormonii estrogeni

Termenul de estrogeni provine de la cuvвntul latin oestrus ?i se refer?
la o categorie de substan?e organice larg r?spвndite оn lumea animal? ?i
vegetal? care, de?i diferite din punct de vedere chimic, exercit? efecte
fiziologice asem?n?toare, producвnd modific?ri caracteristice stadiului de
excita?ie al ciclului sexual la nivelul aparatului genital ?i оn modul de
comportare al femelei.
Estrogenii naturali dup? regnul оn care se g?sesc se clasific? оn:
estrogeni animali, estrogeni vegetali sau fitoestrogeni ?i estrogeni
minerali.
Estrogenii animali sunt produ?i de ovar prin celulele granuloase ?i teac?
intern? a foliculului galben, corticosuprarenala, placenta, оn a doua parte
a gesta?iei ?i testiculul prin epiteliul seminifer.
Din punct de vedere chimic estrogenii sunt 18-C steroide cu un ciclu
aromatic. Substan?a care st? la baza lor este colesterina. Cei mai
importan?i estrogeni naturali sunt 17-beta estradiol, estrona ?i estriolul.
Adev?ratul hormon estrogenic este considerat estradiolul, iar estriolul ?i
estrona sunt produ?i ce rezult? din catabolizarea estradiolului. Estrogenii
circul? оn sвnge оn cantit??i mici оn stare liber? sau оntr-o combina?ie
complex?, sub form? de estroproteine ?i betaproteine. Inactivarea lor se
produce оn ficat prin convertire ?i cuplare, fiind legate de acidul
glucuronic ?i sulfuric ?i apoi eliminate prin urin?.
Estrogenii prezint? dou? mari categorii de ac?iuni biologice:
> asupra aparatului genital;
> asupra оntregului organism.
Ac?iunile asupra aparatului genital feminin sunt:
o produc hiperemia, hipersecre?ia ?i hiperplazia tractului genital оn
stadiul de excita?ie al ciclului sexual;
o sensibilizeaz? miometrul pentru ac?iunea ocitocinei;
o determin? la unele specii dezvoltarea glandei mamare.
Ac?iunile asupra organismului оn ansamblu sunt:
o determin? apari?ia caracterelor sexuale secundare;
o determin?, оn mod ciclic, modific?rile de comportament sexual
caracteristic reac?iei generale ?i c?ldurilor;
o ac?ioneaz? asupra hipofizei, determinвnd, оn func?ie de
concentra?ia sanguin?, mecanismul secre?iei ciclice de FSH ?i LH.
Sub ac?iunea hormonilor estrogeni sunt influen?ate diferite aspecte ale
metabolismului. Sinergic cu tiroxina, estrogenii regleaz? metabolismul
bazal, care este cel mai activ оn timpul stadiului de excita?ie al ciclului
sexual ?i mai cu seam? оn timpul ovula?iei.
Terapia cu estrogeni este mult limitat? ast?zi оn combaterea
sterilit??ii, deoarece a fost оnlocuit? cu o medica?ie mai sigur? ?i mai
pu?in nociv?. Hormonii estrogeni se utilizeaz? pentru combaterea unor forme
de anafrodezie func?ional?, pentru deschiderea cervixului ?i sensibilizarea
uterului pentru ocitocin?, оn vederea m?ririi contractilit??ii miometrului
оn cazul unor afec?iuni.
Preparatele comerciale care con?in estrogeni naturali sunt: Ginosedol B,
Estradiol, Estrolent etc. Produsele farmaceutice care con?in estrogeni
sintetici sunt: Dietilstilbestrol, Sintofolin, Sinestrol etc.
Efectele secundare ap?rute dup? tratamentul cu estrogeni sunt: chi?tii
ovarieni foliculari, reducerea produc?iei de lapte, inversiunea vaginului.
Оn cazul unor tratamente prelungite cu estrogeni se produce demineralizarea
oaselor. Estrogenii au, de asemenea, ac?iune cancerigen?.
Estrogenii vegetali (fitoestrogenii) se g?sesc оn diferite specii de
trifoi, con?inutul lor fiind diferit оn func?ie de specie ?i de perioada de
vegeta?ie. Оn cantit??i mai mici estrogenii se g?sesc оn lucern?, varz?,
porumb, cartofi etc.
Prin consumarea acestor plante, fitoestrogenii ajung оn organismul
animal, unde оn func?ie de cantitatea lor ?i de frecven?a consumului, pot
avea efecte favorabile sau din potriv? pot duce la tulbur?ri ale
reproducerii.
Animalele p?scute timp оndelungat pe trifoi prezint? diferite tulbur?ri
func?ionale ale aparatului genital (chi?ti ovarieni, hiperplazie glandulo-
chistic? ?i chiar avorturi) ?i tulbur?ri ale lacta?iei.

Hormonii gestageni (progestageni sau progestinele)

Hormonii progestageni se pot clasifica оn hormoni naturali (pregnenolon,
progesteron, 20-?-hidroxiprogesteron) ?i hormoni sintetici (Fluorogesto,
Medroxiprogesteron, Melengestrolacetat etc.).
Cel mai reprezentativ gestagen natural este progesteronul. Secre?ia
progesteronului o realizeaz?, оn principal, corpul galben; cantit??i mai
mici de progestine sunt secretate de celulele granuloasei foliculare,
testicul, corticosuprarenal? ?i placent? оn ultimele dou? treimi ale
gesta?iei.
Biosinteza progesteronului decurge din colesterol. Dup? fenomenul de
ovula?ie are loc formarea ?esutului luteinic ?i organizarea corpului
galben, care оmpreun? cu LTH r?spund de secre?ia de progesteron.
Efectele fiziologice ale hormonilor gestageni constau оn ac?iunea lor
specific? asupra SNC, tractului genital femel ?i a glandei mamare. Prin
efectul s?u asupra sistemului nervos central, progesteronul inhib?
manifest?rile psihice caracteristice c?ldurilor, provocate de c?tre
estrogeni; оn acest fel, se trece la stadiul luteinic de inhibi?ie, оn care
activitatea centrilor subcorticali este diminuat?. Progesteronul preg?te?te
mucoasa uterin? pentru recep?ia ?i nida?ia produsului concep?ional prin
trecerea activit??ii uterine din faza proliferativ? оn cea secretorie.
Progesteronul intensific? secre?ia oviductului ?i uterului, scade
cantitatea mucusului cervico-vaginal c?ruia оi cre?te vвscozitatea ?i
astfel оi dispare proprietatea de a fi penetrat de spermi. Endometrul
produce secre?ia de embriotrof. Progesteronul inhib? contrac?iile uterului
?i face s? scad? influen?a ocitocinei asupra miometrului; de asemenea, el
inhib? secre?ia de FSH antihipofizar, fapt care inhib? maturarea unor noi
foliculi ovarieni, iar prin urmare ?i manifestarea c?ldurilor. Prin
sistarea contrac?iilor uterine se asigur? dezvoltarea normal? a produsului
concep?ional.
Progesteronul are rolul principal оn desf??urarea normal? a gesta?iei,
asigurвnd schimburile nutri?ionale ?i gazoase оntre mam? ?i f?t. Enucleerea
corpului galben gestativ are ca urmare оntreruperea gesta?iei.
Progesteronul secretat de corpul galben persistent constituie o frвn? оn
desf??urarea normal? a mecanismului ciclului sexual.
Оn sinergism cu estrogenii ?i cu LTH-ul (prolactina), progesteronul
influen?eaz? dezvoltarea glandei mamare, a sistemului canaliculo-alveolar,
precum ?i lactogeneza; concentra?iile mari de gestageni produc un efect
secretor ?i apari?ia de colostru.
O progesteronemie ridicat? inhib? axa hipotalamo-hipofizo-ovarian?, dup?
care urmeaz? o ameliorare a ritmului оn secre?ia ciclic? a FSH-LH-ului ?i
ameliorarea consecutiv? a ovula?iei. Pe acest principiu se bazeaz?
inducerea ?i sincronizarea c?ldurilor ?i ovula?iei, ?i tratamentul unor
disfunc?ii ovariene (chi?ti ovarieni, corpi galbeni cu insuficien??
secretorie etc.). Terapia cu progesteron se face, de asemenea, оn
prevenirea mortalit??ii embrionare, avort habitual, iminen?? de avort.
Produsele farmaceutice care con?in progesteron sunt Progesteronul,
Prolutanul, Gestafortinul.
Gestagenii sintetici sunt compu?i de sintez? deriva?i din progesteron;
efectele gestagenilor sunt de zeci de ori mai puternice decвt ale
progesteronului natural; se administreaz? оn doze mult mai mici ?i se pot
aplica pe cale oral?, parenteral?, sub form? de implante ?i intravaginal.
Gestagenii sintetici sunt folosi?i mai ales pentru inducerea ?i
sincronizarea c?ldurilor ?i ovula?iei la femele, dar ?i оn tratamentul unor
tulbur?ri de reproduc?ie.
Au fost preparate mai multe produse farmaceutice sintetice cu ac?iune
progestagen?, cum sunt: Clormadinonacetat (CAP), Medroxiprogesteronacetat
(MAP), Melegestrolul, Eluorogestonacetat (FGA), Acetoxiprogesteron,
Altrenogest, Methallibur etc.

Relaxina

Relaxina este un hormon de natur? proteic? elaborat de ovar (foliculi,
?esut luteal), de placent? ?i de uter. Efectul relaxinei depinde de
prezen?a steroizilor sexuali, care preced? eliberarea acesteia. Relaxina
intensific? hidratarea ?esuturilor moi ale bazinului, avвnd loc o rela?are
a ligamentelor bazinului ?i o infiltrare a articula?iilor оnainte de f?tare
?i timpul parturi?iei. De asemenea, relaxina provoac?, оn sinergism cu
estrogenii, dilatarea cervixului.

Prostaglandinele

Prostaglandinele sunt substan?e biologic active, derivate ale acidului
prostanoic cu catene lungi nesaturate; ele fac parte din grupul
secre?iilor care ac?ioneaz?, оn cantit??i foarte mici, la locul de
producere, unde exist? de altfel ?i substan?e antagonice care le limiteaz?
ac?iunea. Prostaglandinele sunt considerate drept hormoni tisulari, cu rol
de mesageri chimici, dar care оn st?rile normale nu p?r?sesc locul de
producere.
Pentru prima dat? (1930), prostaglandinele au fost puse оn eviden?? оn
lichidul seminal. Denumirea de prostaglandine (PG) a fost dat? de Von
Euler, indicвnd totodat? ?i natura lor chimic? general?. Оn 1957 se
reu?e?te cristalizarea ?i purificarea lor. Ulterior se realizeaz? sinteza
chimic? complet?, iar apoi sinteza analogului biologic (1966).
Pe baza structurii chimice prostaglandinele se оmpart оn 4 grupe: PGA,
PGB, PGE ?i PGF.
Distribu?ia prostaglandinelor оn ?esuturi variaz? de la o specie la alta.
Astfel, ele au fost g?site оn veziculele seminale, creier, m?duva spin?rii,
tiroid?, medulosuprarenal?, rinichi, pulmoni, cordon ombilical ?i lichidul
amniotic. Prostata este оns? foarte s?rac? оn prostaglandine.
La nivelul aparatului genital prostaglandinele se g?sesc оn cantit??i
оnsemnate ?i оntr-o concentra?ie mai mare decвt оn alte ?esuturi. Ele
ac?ioneaz? оn strвns? interrela?ie cu hormonii sexuali. De asemenea,
bog??ia aparatului genital оn fibre musculare netede permite s? se
presupun? c? prostaglandinele intervin ?i оn stimularea musculaturii
netede, оn a?a fel оncвt mobilitatea ?i contractibilitatea organelor
genitale este dependent? de sistemul prostaglandinic. Prostaglandinele cu o
importan?? clinic? apar?in grup?rilor E2 alfa. Оn organism PG E2 alfa se
formeaz? la nivelul reticulului endoplasmatic din celulele endometriale, a
veziculelor seminale ?i pulmonare, etc. Prostaglandinele au fost puse оn
eviden?? la vac? ?i oaie ?i la nivelul ovarelor, unde intervin оn procesele
de metabolism steroidic ?i influen?eaz? оn mod direct steroidogeneza. Dar
оn timp ce unele prostaglandine stimuleaz? steroidogeneza, altele au o
ac?iune inhibitoare asupra acesteia.
Introducerea pe scar? larg? a prostaglandinelor оn practica medicinii
veterinare se bazeaz? оn primul rвnd pe eficacitatea luteolitic? a PG E2
alfa ?i a analogilor ei. PG E2 alfa este un luteolitic pentru majoritatea
speciilor (iap?, vac?, oaie, scroaf?, iepure) cu excep?ia primatelor.
Prostaglandina ajunge din vena uterin? оn artera ovarian?, cвt prive?te
mecanismul luteolizei se pare c? prostaglandina anihileaz? efectul trofic
al LH-ului asupra ?esutului luteinic. Оn consecin??, corpul galben se
g?se?te pe de o parte, sub influen?a efectului trofic al LH-ului ?i
prolactinei (LTH), iar pe de alt? parte a factorului litic
(prostaglandina). Spre sfвr?itul ciclului sexual (ex. la oaie din ziua a 13-
14-a) la nivelul ?esutului luteal apar granule lipoidice, scade activitatea
enzimatic?, se mic?oreaz? volumul celulelor, apare picnoza nucleilor.
Prostaglandina E2 alfa are nu numai un efect luteolitic ci ?i un puternic
efect acitocic. Prostaglandina E2 alfa intervine ?i оn dehiscen?a
folicular?.
Con?inutul ridicat оn prostaglandine al spermei pune problema existen?ei
unui raport dintre concentra?ia spermei оn prostaglandine ?i fertilitatea
masculului. De asemenea corela?ii оntre prezen?a spermiilor anormali ?i
concentra?ia sc?zut? a spermei оn prostaglandine.
Prezen?a prostaglandinelor оn sperm? este corelat? cu interven?ia lor оn
procesul de migrare a ovulelor оn tractul genital. Prostaglandinele E1 alfa
?i E2 alfa contract? toate segmentele oviductului, оn timp ce
prostaglandina E3 le relaxeaz?.
Efectul luteolitic ?i acitocic constituie baza farmacodinamic? a
utiliz?rii prostaglandinei E2 alfa оn reproduc?ia normal? ?i patologic?.
Indica?iile terapeutice cu prostaglandine E2 alfa ?i analogii acesteia
(Dinaprost, Cloprostenol, Eluoprostenol, Tiaprost, Prostalen, Lutalyse,
Estrumat, Enzaprost, Oestrophan etc.) оn reproduc?ie presupun existen?a
unui corp galben (CL) bine organizat, func?ional. Astfel, la vac?,
utilizarea prostaglandinelor se face оn condi?iile existen?ei unui CL
ciclic la cel pu?in 5 zile ?i maximul 16 zile; a unui CL de gesta?ie pвn?
la luna a 5-a sau a unui CL persistent.
La femele, prostaglandinoterapia se face оn urm?toarele cazuri:
. pentru inducerea ?i sincronizarea c?ldurilor;
. оn c?ldurile lini?tite (silan?ioase) indiferent de stadiul ciclului
sexual. Оn cazul оn care la data aplic?rii prostaglandina E2 alfa
exist? un CL func?ional, la 24 ore dup? tratament se constat? o
sc?dere a nivelului progesteronului, iar dup? 1-2 zile apar c?ldurile.
Dac? dup? 10-11 zile nu apare stadiul de excita?ie sexual?, se
administreaz? o alt? doz? de prostaglandine, iar femela va fi
оns?mвn?at? dup? 72-96 ore de la tratament, indiferent dac? manifest?
sau nu c?lduri;
. оn cazul corpului galben persistent;
. pentru tratamentul chi?tilor ovarieni luteolitici ?i al chi?tilor
corpului galben;
. pentru tratamentul endometritelor cu CL ?i a piometrului cu corpi
galbeni persisten?i;
. pentru provocarea avortului, care reu?e?te оn prima jum?tate de
gesta?ie. Avortul se produce оn 3-6 zile dup? administrarea
prostaglandinei, оn cazul f?tului mumifiat sau macerat fiind necesar
s? asociem un tratament cu estrogeni;
. inducerea parturi?iei.

Ovogeneza

Procesul complex de formare ?i maturare a ovulelor оn ovare poart?
denumirea de ovogenez?. Pentru a deveni apt? pentru fecunda?ie, celula
sexual? femel? parcurge din stadiul de ovogonie pвn? la stadiul de gamet
matur trei perioade succesive: de multiplicare, de cre?tere ?i de maturare.
Dup? realizarea diferen?ierii sexuale a produ?ilor de concep?ie care se
produce la 45 zile la taurine, 35 zile la ovine ?i 30 zile оn cazul
fetu?ilor porcini ?i de la carnivore, are loc invaginarea epiteliului
germinativ оn parenchimul ovarian. Celulele germinative sunt de dou?
tipuri: celulele mai mari care se multiplic? activ ?i dau na?tere
ovogoniilor, ?i celule mai mici, din care se vor forma celulele foliculare.
Perioada de multiplicare mitotic? a ovogoniilor are loc оntre 45-110 zile
de gesta?ie la taurine, 35-90 zile la ovine, 30 zile de gesta?ie – 7 zile
postnatal la suine ?i 32 zile de gesta?ie – 37 zile dup? na?tere la pisic?.
Dup? aceast? perioad? ovogoniile se оnconjoar? cu un strat de celule
foliculare formвnd foliculii primordiali. La suprafa?? acest grup de celule
este acoperit cu o capsul? conjunctiv? fin?. Ovogonia prezint? forma?iunile
tropice ale oric?rei celule: citoplasm?, aparat Golgi, mitocondrii, nucleu
?i unul sau mai mul?i nucleoli. Оn perioada natal? ?i perinatal? (la unele
specii) se formeaz? оntreag? rezerv? de celule sexuale pentru toat? via?a.
La na?tere num?rul ovogoniilor, (adic? al foliculilor primordiali) оn cele
dou? ovare variaz? оntre 60000-200000 ?i chiar mai mult, оn func?ie de
specie. Ovogoniile pot r?mвne оn acest ultim stadiu mai mul?i ani, dac?
foliculii care le cuprind nu se dezvolt?. Marea majoritate a ovogoniilor ?i
ovocitelor, оns?, degenereaz? ?i dispar perinatal. Atrezia folicular? este
un proces fiziologic care diminueaz? marcat num?rul foliculilor ovarieni
pвn? la pubertate ?i оntr-un ritm mai moderat dup? aceasta.
Perioada de cre?tere оncepe odat? cu instalarea maturit??ii sexuale ?i
continu? pe tot parcursul perioadei genitale din via?a femelei. Ovocitul se
m?re?te progresiv оn volum pe contul citoplasmei ?i se mai оnconjoar? cu un
strat de celule foliculare, care formeaz? coroana radiat?. Concomitent,
partea periferic? a citoplasmei se оnt?re?te, alc?tuind membrana vitelin?.
Celulele foliculare ale coroanei radiate secret? o mas? gelatinoas?,
оnconjurвnd membrana vitelin? cu una pelucid? (transparent?). Оntre aceste
membrane se formeaz? spa?iul perivitelin. Prin urmare, ovocitul оn perioada
de cre?tere este delimitat la exterior de membrana vitelin?, оn jurul
c?reia se g?se?te o alt? membran? – zona pelucid?. Оn afara zonei pelucide,
ovocitul este оnconjurat de celulele foliculare dispuse radiar, care la un
loc formeaz? coroana radiat?. A?a forma?iuni sunt situate оn ovar mai
profund decвt foliculii primordiali ?i se numesc foliculi secundari.
Оn procesul de cre?tere au loc schimb?ri complicate оn nucleul
ovocitului, legate de preg?tirea c?tre prima reduc?ie оn perioada de
maturare. Are loc multiplicarea intensiv? a celulelor foliculare, num?rul
c?rora cre?te considerabil, formвnd stratul granulos, unic. Stratul
granulos este acoperit cu o capsul? din ?esut conjunctiv, numit? teac?
folicular?. Teaca folicular? este constituit? din dou? straturi: extern –
fibros ?i intern – vascular. Celula sexual? femel?, la acest stadiu de
dezvoltare, cap?t? denumirea de ovocit de ordinul I.
Sub ac?iunea hormonului de stimulare folicular? (FSH) celulele foliculare
ale stratului granulos secret? lichidul folicular, care con?ine estrogeni
(foliculin?) – hormoni sexuali feminini. Foliculul treptat se m?re?te оn
volum. Pe m?sura acumul?rii, lichidul folicular оmpinge ovocita ?i
straturile de celule foliculare spre periferia foliculului. Aglomerarea
acestor celule ce оnconjoar? ovocitul de ordinul I formeaz? discul proliger
(cumulus proliger). Se formeaz? foliculul ter?iar, caviar (foliculul de
Graaf). (Fig.)
Оn foliculul ter?iar, ovocitul de ordinul I intr? оn stadiul de maturare.
Pentru a deveni apt pentru fecundare, ovocitul sufer? modific?ri
calitative, cu restructurarea nucleului ?i protoplasmei, оnso?ite de odu?
transform?ri succesive de matura?ie.
Prima diviziune de matura?ie const? оn diviziunea heterotropic? ?i
reduc?ional? a ovocitului de ordinul I, din care rezult? ovocitul de
ordinul doi ?i primul globul polar. Fiind o diviziune meiotic?, num?rul de
cromozomi al celulelor fiice este redus la jum?tate (haploid). Globulul
polar este оmpins оn spa?iul perivitelin. Aceast? diviziune are loc cu
pu?in оnaintea ovula?iei sau imediat dup? aceasta.
Ovula?ia reprezint? procesul fiziologic de eliminare a ovulului prin
dehiscen?a folicular?, urmat? de captivarea gametului de c?tre pavilionul
trompei.
Mecanismul neuro-endocrin al ovula?iei explic? fenomenul de dehiscen??
folicular? prin influen?a hormonului antehipofizar LH оn dipolimerizarea
enzimatic? a acidului hialuronic ?i condroitinsulfuric, existen?i оn
?esutul periovular, оn lichidul folicular ?i оn tecile folicului. Prin
aceast? depolimerizare substan?ele respective devin intens hidrofile, ceea
ce face s? creasc? presiunea hidrostatic? intrafolicular?. Ruperea tecilor
foliculare la nivelul stigmei se datoreaz? unei enzime proteolitice din
lichidul folicular – colagenazei, care ac?ioneaz? la acest nivel. Pere?ii
foliculari au o rezisten?? sc?zut? ?i datorit? congestiei ?i stazei
venoase..
Оn stadiul urm?tor ovocitul de ordinul doi sufer? o a doua diviziune de
matura?ie care are loc оn treimea superioar? a ovocitului, оn momentul
p?trunderii spermiului оn citoplasma gametului feminin.
Оn rezultatul acestei diviziuni din ovocitul de ordinul doi rezult?
ovulul matur ?i al doilea globul polar.
Ovulul matur se prezint? ca o celul? voluminoas?, cu nucleu mare ?i cu
citoplasma bogat? оn substan?e nutritive de rezerv?. Diametrul ovulului
variaz? la mamifere оntre 150-200?m оn func?ie de specie.

Ciclul sexual

Оncepвnd cu apari?ia pubert??ii ?i pвn? la climacterium activitatea
reproductiv? a femelelor prezint? o ritmicitate caracteristic? fiec?rei
specii.
Procesul reflector, coordonat neuroendocrin, caracterizat printr-o serie
de modific?ri morfologice ?i fiziologice ale aparatului genital ?i de
comportament sexual al femelelor care se succed de la un stadiu de
excita?ie sexual? pвn? la altul reprezint? ciclul sexual. Un ciclu sexual
cuprinde perioada dintre prima zi a unei faze de c?lduri ?i prima zi a
fazei urm?toare.
Durata ciclului sexual depinde de specie, ras?, clim?, alimenta?ie,
оntre?inere, exploatare, individ.
Caracterul de ritmicitate al ciclului sexual este indus genetic. La unele
specii, ciclurile sexuale se succed frecvent ?i pe tot parcursul anului, pe
cвnd alte specii manifest? оntr-un an doar unul sau dou? cicluri sexuale.
Astfel, dup? caracteristicile frecven?ei manifest?rii ciclurilor sexuale
femelele animalelor se оmpart оn:
* policiclice;
* diciclice;
* monociclice.
La femelele policiclice ciclurile sexuale se succed оn tot timpul anului.
Din aceast? grup? fac parte: taurinele, suinele ?i unele rase de cai ?i oi.
La femelele diciclice se оntвlnesc, de obicei, dou? cicluri sexuale оn
timpul unui an (la c??ea, pisic?).
Monociclicitatea este caracteristic? pentru femelele s?lbatice ?i
c??elele din unele rase care prezint? un singur ciclu sexual pe an.
Оntre animalele mono- ?i policiclice exist? femele care manifest?
policiclicitate sezonier?, caracterizat? prin succesiunea mai multor
cicluri sexuale оn sezoanele de mont?: prim?vara sau (?i) toamna (oaia,
iapa).
Sezonul de reproduc?ie este perioada cвnd intensitatea de manifestare a
func?iei sexuale este mai accentuat?.
Func?ia de reproduc?ie la oaie se manifest? оn special оn sezonul de
toamn?, оntre lunile septembrie ?i decembrie, cu excep?ia raselor merinos
de Australia, Romanov ?i cele de carne engleze?ti, la care ciclul sexual se
poate manifesta tot timpul anului.
La iepe ciclurile sexuale sunt mai intense оn sezonul de prim?var? ?i
toamn?, оns? sezonul optim pentru apari?ia unor c?lduri regulate ?i intense
este cel de prim?var?, оncepвnd cu lunile martie, aprilie, mai.
Reproduc?ia sezonier? este controlat? de epifiz?, gland? endocrin? ce
secret? melatonin?, responsabil? de apari?ia pubert??ii ?i de modelarea
produc?iei de FSH, LH ?i LTH. Fotoperiodicismul are un efect inductiv
asupra sintezei de melatonin? оn special la oaie, stimulвnd func?ia de
reproduc?ie; la iap? melatonina are efect inhibitor asupra activit??ii
sexuale, manifestвndu-se odat? cu cre?terea num?rului de ore de оntuneric.
Astfel, cabalinele se reproduc mai eficient prim?vara, cre?terea duratei ?i
intensit??ii luminii reprezentвnd pentru ele factorul declan?ator, оn
compara?ie cu oile, la care, din contra, stimulativ? este sc?derea duratei
zilei ?i a temperaturii.

Stadiile ciclului sexual

Оn evolu?ia unui ciclu sexual se recunosc trei stadii:
> de excita?ie;
> de inhibi?ie;
> de echilibru.
Stadiul de excita?ie al ciclului sexual se desf??oar? sub influen?a
hormonilor steroizi, cu preponderen?a hormonilor estrogeni elabora?i de
foliculul ovarian оn faza de maturare, iar stadiul de inhibi?ie este
dominat de secre?ia progesteronului secretat de corpul galben.
Astfel, ilustrat оn totalitatea modific?rilor morfofunc?ionale ce se
produc оn gonada femel?, оn ciclul sexual se disting dou? perioade:
. perioada sau stadiul foliculinic (estrogenic);
. perioada sau stadiul luteinic (progesteronic).
Acestea sunt condi?ionate de existen?a foliculilor ovarieni sau a
corpilor galbeni.
Stadiului de excita?ie al ciclului sexual оi corespunde perioada
foliculinic?, iar stadiului de inhibi?ie – perioada luteinic?.
Cele dou? stadii principale (foliculinic ?i luteinic) sunt separate de
ovula?ie. Оntre stadiul luteinic (de inhibi?ie) ?i cel foliculinic (de
excita?ie) urm?tor se interpune un stadiu de echilibru.

Stadiul de excita?ie al ciclului sexual (foliculinic)

Оn cadrul stadiului de excita?ie al ciclului sexual se disting patru
fenomene sexuale:
. estrul;
. reac?ia general?;
. c?ldurile;
. maturarea foliculilor ovarieni ?i ovula?ia.
Оn stadiul de excita?ie sexual? se reiau func?ii importante ale
organismului, responsabile pentru preg?tirea ?i asigurarea procesului de
reproduc?ie. Stadiul de excita?ie sexual? debiteaz? cu liza corpului galben
?i sc?derea brusc? a progesteronemiei, fapt care permite sinteza ?i
eliberarea unor cantit??i mari de hormoni gonadotropi (FSH, LH) ?i оn
consecin?? ini?ierea matur?rii finale a unuia sau a mai multor foliculi
ovarieni.
Maturarea folicular? se soldeaz? cu sinteza de estrogeni care ac?ioneaz?
specific asupra tuturor segmentelor tractusului genital ?i sistemului
nervos central, determinвnd modific?rile morfo-func?ionale la nivelul
aparatului genital ?i cele de comportament al femelelor оn timpul stadiului
de excita?ie al ciclului sexual. Aparatul genital func?ioneaz? atвt de
activ, оncвt se produc o serie de procese proliferative: cervixul se
оntredeschide, iar comportamental, femelele prezint? un interes crescut
fa?? de masculi. Toate reflexele condi?ionate ?i necondi?ionate оn acest
stadiu, sunt supuse celor sexuale; chiar un reflex a?a de puternic, ca cel
alimentar, este diminuat sau se inhib? complet. La femele se ridic?
tensiunea arterial?, se modific? compozi?ia sвngelui ?i calitatea laptelui.

Fenomenele stadiului de excita?ie al ciclului sexual

Estrul reprezint? o restructurare morfologic? ?i func?ional? a aparatului
genital pentru crearea condi?iilor favorabile pentru actul sexual ?i
fecunda?ie. Оn aceast? faz? se produc modific?ri оn special, la nivelul
segmentelor ?i structurilor tractusului genital: epiteliul genital prezint?
hipertrofii ale celulelor, modific?ri circulatorii (edem ?i congestie),
hiperplazii cu descuam?ri ?i cornific?ri la carnivore. Estrogenii provoac?
hipersecre?ia la celulele specializate de la nivelul oviductului ?i
glandelor utero-vestibulo-vaginale; activitatea vibratil? a cililor din
celulele epiteliului salpingian este, de asemenea, stimulat? de estrogeni.
Cervixul se relaxeaz?, se оntredeschide ?i las? s? se elimine mucusul
estral din mucoasa cervical? ?i a vaginului anterior.
Reac?ia general? (excita?ia sexual?) este o modificare оn comportamentul
sexual al femelei оn timpul stadiului de excita?ie. Foliculii ovarieni о?i
des?vвr?esc maturitatea, iar titrul ridicat al estrogenilor plasmatici
accentueaz? din punct de vedere cantitativ modific?rile c?ilor genitale
ini?iate оn faza de estru. Sub influen?a estrogenilor, al?turi de
modific?rile morfofiziologice, se modific? ?i comportamentul sexual al
femelei, care se manifest? printr-o reac?ie general?, mai mult sau mai
pu?in intens?, оn func?ie de specie ?i de cantitatea de estrogeni secreta?i
de foliculii ovarieni. Оn hipoestroenemie manifest?rile comportamentului
sexual sunt ?terse sau absente, оn timp ce оn hiperestrogenemie acestea se
exteriorizeaz? destul de evident.
Оn mod obi?nuit оn timpul excita?iei sexuale femela este nelini?tit?,
prezint? interes fa?? de mascul, poate efectua salturi pe el sau pe alte
femele, admite saltul lor, оns? nu ?i cel al masculului. La femele se
reduce pofta de mвncare, pulsul ?i respira?ia se accelereaz?,
productivitatea de lapte scade, se modific? calitatea lui.
Pe m?sura cre?terii estradiolemiei estrul ?i reac?ia general? se
intensific?; ac?iunea estrogenilor asupra sistemului nervos central
determin? instalarea dominantei sexuale, exteriorizat? prin dorin?? de
оmpreunare cu masculul.
C?ldurile (libidoul) constituie reac?ia sexual? pozitiv? a femelei fa??
de mascul. Femela manifest? apetitul sexual exprimat prin comportament
specific оn prezen?a masculului. Fiind оn c?lduri, femela se deplaseaz?
frecvent, aflвndu-se permanent оn preajma masculului ?i a?teptвnd s? fie
montat?.
Vulva se edema?iaz?, pliurile cutanate se ?terg, la speciile care nu au
pielea pigmentat? (scroafe ?i c??ele) se observ? o congestie puternic?,
cantitatea de mucus eliminat? prin fanta vulvar? variaz? оn func?ie de
specie.
Vestibulul vaginal ?i vaginul prezint? o congestie ?i оngro?are a
mucoasei, iar glandele realizeaz? o secre?ie local? mai abundent? de mucus.
Epiteliul multistratificat este hiperplaziat, la carnivore fiind
caracteristic? cornificarea ?i descuamarea celulelor din stratul
superficial.
Coarnele uterine prezint? erec?ie; tonusul, amplitudinea ?i frecven?a
contrac?iilor sunt maxime. Endometrul este dantelat datorit? hiperplaziei
celulelor mucoasei, secret? mucus, cervixul se relaxeaz?, glandele
endocervicale secret? un mucus abundent, floarea involt? este tumefiat?,
congestionat? ?i acoperit? cu mucus sticlos.
Salpinxul este erectil, оmpreun? cu bursa ovarian? acoper? perfect
ovarele, iar celulele secretoare din mucoas? elaboreaz? un fluid tubar
abundent, care оmpreun? cu vibra?iile cililor creeaz? un curent dinspre
cavitatea peritoneal? spre uter, cu rolul de a transporta ovocitul.
Spre sfвr?itul perioadei de c?lduri se produce ovula?ia, cu excep?ia
taurinelor, la care aceasta are loc dup? оncetarea libidoului.

Maturarea foliculilor ovarieni. Ovula?ia. Evolu?ia corpilor galbeni.

Оn timpul ciclului sexual rolul ovarului este foarte complex. Оn aceast?
perioad? оn gonada femel? se produc o serie de modific?ri morfo-func?ionale
care constau оn eviden?ierea unor fenomene structurale ce au drept rezultat
eliberarea de game?i capabili de a fi fecunda?i, precum ?i secre?ia unor
hormoni caracteristici diferitor faze ale ciclului sexual. Schimbarea
formei ?i dimensiunilor ovarului are loc datorit? foliculilor ovarieni ?i a
corpilor galbeni care, prin procese de evolu?ie sau de regresie, se
modific? оn func?ie de stadiile ciclului sexual.
Structura ovarului prezint? o zon? cortical? ?i una medular?. Corticala
con?ine foliculi оn diferite stadii de dezvoltare ?i corpi galbeni. Оn
foliculi se desf??oar? procesul de cre?tere a ovocitelor.
Foliculogeneza este un proces hormono-dependent care const? оn
dezvoltarea foliculilor la femele оn perioada fetal?, prepuberal?, оn toat?
durata perioadei genitale ?i chiar оn timpul gesta?iei.
Оn perioada pubertar? оn fiecare ciclu sexual foliculii primordiali trec
succesiv prin stadiile de foliculi primari, secundari, ter?iari (cavitari),
maturi (de Graaf) ?i apoi devin foliculi dehiscen?i, cвnd are loc ovula?ia.
Foliculii primordiali iau na?tere оn perioada embrio fetal? ?i reprezint?
o celul? mare, globuloas?, situat? central – ovogonia, оnconjurat? de
cвteva celule foliculare aplatizate, toate delimitate de o membran?
conjunctiv? fin?.
Оn stadiul de folicul primar, ovocitul de 60-80 microni este оnconjurat?
de celule foliculare cubice, dispuse pe un singur rвnd periferic. Foliculii
primari sufer? оn cea mai mare parte un proces involutiv (atrezie
folicular?), iar cei care se dezvolt? migreaz? spre zona profund? a
corticalei.
Prin cre?tere, foliculii primari vor genera foliculi secundari la care se
constat? multiplicarea celulelor foliculare sub ac?iunea stimulatoare a
FSH. Celulelor foliculare sub ac?iunea stimulatoare a FSH. Celulele
foliculare din jurul ovocitului devin оnalte ?i prismatice; a?ezate оn dou?
straturi formeaz? membrana pelucid? (zona pellucida).
Ovocitul din foliculul secundar cre?te pвn? la 90-100microni. Foliculii
secundari sunt lipsi?i de cavitate, iar migrarea оn profunzimea corticalei
este evident?. Оn procesul de cre?tere are loc multiplicarea intensiv? a
celulelor foliculare care vor forma stratul granulos.
Acela?i hormon de stimulare folicular?, FSH va stimula secre?ia
lichidului folicular care va disloca celulele stratului granulos ?i va da
na?tere cavit??ii sau antrului folicular. Astfel, foliculul cavitar se
caracterizeaz? prin apari?ia ?i dezvoltarea cavit??ii foliculare la
foliculii care au atins cel pu?in 300-400microni оn diametru.
Оn acest stadiu ovocitul atinge 100microni, iar membrana pelucid? este
bine conturat?.
Оncepвnd cu acest stadiu de folicul cavitar, la exterior ?esutul
conjunctiv se organizeaz? оn dou? straturi concentrice: teaca folicular?
extern? ?i intern?. Acumularea lichidului folicular m?re?te cavitatea
folicular? astfel оncвt stratul de celule granuloase, care ini?ial a fost
compart, acum se divide; o parte din celule c?ptu?esc cavitatea folicular?,
formвnd granuloasa, iar alta оnconjoar? ovocitul constituind coroana
radiat? (corona radiata).
Ovocitul оnconjurat de celulele coroanei radiate formeaz? discul proliger
(cumulus oophorus). Acesta este ata?at de ovisac printr-o punte de leg?tur?
constituit? dintr-un grup de celule care emit prelungiri citoplasmatice
c?tre celulele zonei pelucide ?i membrana vitelin? realizвnd astfel
nutri?ia.
Foliculul matur (de Graaf) are aspect vezicular, formвnd o proeminen?? pe
suprafa?a ovarului.
Teaca extern? este format? din fibre colagene, reprezentвnd o
vascularizare moderat?.
Teaca intern? a foliculului matur prezint? celule tecale cu rol endocrin,
cu o bogat? vasculariza?ie; pe suprafa?a sa intern? sunt dispuse celulele
foliculare, оn 2-3 rвnduri, alc?tuind granuloasa.
Structuirle tecale ?i granuloasa secret? estrogeni, progesteron ?i
cantit??i reduse de androgeni care determin? оmpreun? apari?ia
comportamentului sexual ?i modificarea tractusului genital pentru
realizarea actului montei.
Cre?terea titrului de estradiol ini?iaz? desc?rcarea unei cantit??i
crescute de LH ?i оn consecin?? se precipit? dehiscen?a foliculului
ovarian.
Оn ovarele femelelor num?rul foliculilor primordiali (deci a ovogoniilor)
variaz? оntre 60000-200000 ?i chiar mai mult оn func?ie de specie odat? cu
оnaintarea оn vвrst? num?rul foliculilor scade brusc; astfel оn cele dou?
ovare ale unei vaci оn vвrst? de 10 ani se g?sesc circa 2500 ovule. Prin
urmare, marea majoritate a foliculilor primari ?i o parte din foliculi
cavitari sufer? un proces de involu?ie – fenomenul de atrezie folicular?.
Mecanismul endocrin al atreziei foliculare se explic? prin ac?iunea
inhibitoare exercitat? de prolactin? ?i hormonul luteinizant asupra
sintezei ovariene de estrogeni, precum ?i controlul endocrin exercitat de
progesteronul corpului luteal asupra estrogenilor ovarieni.
Atrezia folicular? se consider? drept fenomen fiziologic. Оns? unele
forme de atrezie pot genera modific?ri patologice, condi?ionвnd dereglarea
func?iei ovariene.
Atrezia foliculilor se produce, de regul?, оnainte de instalarea
pubert??ii. La femelele pubere, оn majoritatea cazurilor, atrezia are loc
dup? ovula?ie ?i оn perioada de gesta?ie. Atrezia foliculilor se
intensific? brusc dac? apar tulbur?ri оn reglarea nervoas? a func?iei
ovariene.
Ovula?ia const? оn ruperea peretelui folicului matur la nivelul stigmei
?i expulzarea ovocitului оmpreun? cu celulele coranei radiate ?i o mic?
cantitate de lichid folicular, оn mod treptat ele fiind captate de
pavilionul oviductului.
Mecanismul ovula?iei nu este elucidat definitiv. Este оns? indiscutabil
faptul c? aceasta este un proces complicat reflector dominat de
interac?iunea coordonat? dintre sistemul nervos central ?i cel endocrin.
Implicarea sistemului nervos оn procesul ovula?iei este dovedit? prin
faptul c? aceasta are loc la vaci ?i iepe mai ales noaptea sau diminea?a,
оntr-o atmosfer? lini?tit?.
Este dovedit cu certitudine rolul LH-ului оn producerea ovula?iei, acesta
elibereaz? histamina ?i prostaglandina. Prostaglandina F2-alfa care induc
hiperemia, stimuleaz? activitatea enzimelor proteolitice, оn special a
colagenazelor din lichidul folicular, realizвnd desprinderea ovocitului de
peretele folicular ?i sub?ierea acestuia оn zona stigmei.
Оn mecanismul hormonal al ovula?iei mai este implicat ?i progesteronul
sintetizat de granuloasa foliculului de Graaf, structur? care prezint? un
оnceput de luteinizare, preovulator ?i care prezint? un оnceput de
luteinizare preovulator ?i care stimuleaz? eliberarea LH.
La vac? valul de LH se produce la 1-5 ore dup? vвrful c?ldurilor, оn plus
este stimulat? ?i de estrogenii foliculari.
Prin maturarea foliculului ovarian (la vac? aceast? faz? cuprinde zilele
17-21 ale ciclului sexual), discul proliger (cumulus oophorus) se desprinde
de membrana granuloas?, astfel оncвt ovocitul floteaz? liber оn lichidul
folicular.
Foliculul matur are aspectul unei vezicule ale c?rei dimensiuni variaz?
de la specie la specie: 4-6cm la iap?, 12-15mm la vac?, 7-8mm la oaie,
capr? ?i scroaf?, 2-3mm la c??ea ?i pisic?.
Ovula?ia se poate produce pe toat? suprafa?a ovarului la majoritatea
speciilor. La iap? ovula?ia se poate realiza numai la nivelul fosei de
ovula?ie, care are o form? concav? orientat? ventro-median, singura
suprafa?? neacoperit? cu o albuginee dens?.
Nu cu mult timp оnainte de ovula?ie circula?ia ovarian? se intensific?,
cre?te cantitatea lichidului folicular; peretele foliculului ovarian se
sub?iaz? ?i la suprafa?a lui apare o proeminen?? conic? – apexul
foliculului, constituit numai din membrana bazal? lipsit? de vascularizare,
denumit? ?i stigm?, adic? locul ruperii ovisacului.
Durata ovula?iei poate fi de cвteva secunde sau minute оn func?ie de
m?rimea stigmei ?i localizarea оn folicul a discului proliger.
Sub ac?iunea colagenazei peretele folicului se rupe, iar prin gaura oval?
format? se produce scurgerea lichidului folicular care antreneaz? ovocitul
оnconjurat de celulele coroanei radiate.
Ovula?ia se desf??oar? оn mod normal atunci cвnd femelele beneficiaz? de
condi?ii de mediu corespunz?toare, adic? de stimuli externi favorabili
(lumin?, c?ldur?, umiditate), de o alimenta?ie cu nutre?uri de o valoare
biologic? superioar? etc.
La toate speciile de animale ovula?ia este stimulat? de actul montei.
La mamiferele domestice ovula?ia se produce spontan, de regul? c?tre
sfвr?itul c?ldurilor (excep?ie fac taurinele).
La speciile cu ovula?ia provocat? aceasta se produce dup? 10-11 ore de la
actul monei la iepuroaic? ?i 27 ore la pisic?; stimularea mecanic? cu o
baghet? de sticl? a vaginului la pisic? ?i iepuroaic? provoac? ovula?ia.
Dup? ovula?ie din structurile fostului folicul r?mвn celulele
granuloasei, teaca extern?, teaca intern?, resturi de lichid folicular ?i
coaguli de sвnge. La vac?, scroaf? ?i oaie hemoragia este neоnsemnat? ?i se
realizeaz? prin traversul peretelui folicular; la iap? cavitatea folicular?
se umple cu un coagul mare de sвnge ?i d? na?tere corpului hemoragic, care
la palpare prezint? similitudini cu foliculul predehiscent.
Sub influen?a unui complex de factori se instaleaz? o serie de modific?ri
morfologice ?i biochimice ale vechilor structuri foliculare rezultвnd o
nou? forma?iune endocrin? numit? corp galben sau corp luteal (CL) – gland?
cu existen?? efemer? care secret? progesteron.
Progesteronul secretat de corpul galben atenueaz? modific?rile realizate
de estrogeni оn stadiul de excita?ie al ciclului sexual ?i preg?te?te
endometrul pentru nida?ie, оmpiedicвnd totodat? contradic?iile uterine.
Hormonul inhib? secre?ia de FSH, fapt care previne maturarea unor noi
foliculi ovarieni, precum ?i manifestarea c?ldurilor. Progesteronul are
rolul principal оn desf??urarea normal? a gesta?iei, asigurвnd schimburile
nutritive ?i respiratorii оntre mam? ?i f?t.
Оn evolu?ia corpului galben se disting trei faze:
. luteogeneza (stadiul de organizare);
. perioada luteotrofic? (stadiul de eflorescen??);
. perioada de luteoliz? (stadiul de regresiune).
Perioada de luteogenez? оncepe la bovine dup? 12 ore de la ovula?ie ?i
const? оn organizarea corpului galben prin restructur?ri circulatorii;
morfologice ?i biochimice pe baza elementelor celulare ale fostului
folicul.
Оn aceast? faz? de organizare exist? unele particularit??i legate de
specie. Astfel, la iap? corpul galben se formeaz? numai din celulele
granuloasei; la vac? oaie, scroaf?, capr? – atвt celulele granuloasei, cвt
?i din cele ale tecii interne.
La vac? durata perioadei de luteogenez? este de 5-6 zile.
Perioada de eflorescen?? (luteotrofic?) se caracterizeaz? printr-o serie
de modific?ri determinate de factorii luteotrofici. La vac? ?i oaie
activitatea corpului galben poate fi men?inut? doar de cuplul hormonilor LH
?i LTH. La scroaf? formarea ?i func?ia corpului luteal este determinat? de
valurile de LH ?i de estrogeni. GnRH, de asemenea, are efecte luteotrofe.
Stadiul de eflorescen?? este perioada оn care corpul galben secret?
cantitatea cea mai mare de progestine. Оn parenchimul luteal are loc atвt
biosinteza progestinelor de c?tre celulele luteale provenite din
granuloas?, cвt ?i biosinteza, оn continuare, a estrogenilor de c?tre
celulele luteale tecale. Cantit??i mici de progestine sunt secretate de
granuloas? chiar оnainte de dehiscen?a folicular?. Parenchimul luteal este
bogat оn compu?i organici (colesterol, caroten, acizi nucleici, glicogen)
?i оn enzime (fosfataza alcalin?, dehidrogenaze). Corpul galben este
delimitat la exterior de o capsul? conjunctiv?, provenit? din teaca extern?
care оn acest stadiu este mult оngro?at? ?i bogat vascularizat?.
Perioada de luteoliz? (regresiune) const? atвt оn regresia corpului
galben datorit? proceselor de degenerescen?? gras? ?i de fagocitare a
celulelor luteale cвt ?i a prolifer?rii ?esutului conjunctiv оn detrimentul
parenchimului. La vac? efectul luteolizei const? оn sc?derea nivelului
progesteronului, оncepвnd cu zilele 11-13 de activitate.
Factorul luteolitic este prostaglandina F2-alfa, secretat? de endometru.
Estrogenii de asemenea au un efect luteolitic. Valurile de prostaglandin?
оncep din ziua a 11-13-a ?i se оnmul?esc odat? cu apropierea stadiului de
excita?ie. Prostaglandina ajunge din vena uterin? оn artera ovarian?; оn
ceea ce prive?te mecanismul luteolizei, se pare c? prostaglandina
anihileaz? efectul trofic al LH-ului asupra ?esutului luteinic. Оn
consecin??, corpul galben se g?se?te, pe de o parte, sub influen?a
efectului trofic al LH-ului ?i prolactinei, iar pe de alt? parte, a
factorului litic (prostaglandina). Оncepвnd cu ziua a 13-14-a, la nivelul
?esutului luteal apar granule lipoidice, scade activitatea enzimatic?, se
mic?oreaz? volumul celulelor, apare picnoza nucleilor (la vac? ?i oaie). Оn
stadiul de regresiune a corpului galben biosinteza progestinelor treptat
este mic?orat?, pвn? la sistare complet?.
Corpul galben poate fi:
. ciclic (progestativ) atunci cвnd nu s-a produs fecunda?ia; оn
consecin?? corpul luteal are o perioad? de existen?? scurt? ?i
regreseaz? c?tre sfвr?itul fazei luteinice a ciclului sexual;
. corp galben de gesta?ie (gestativ), care se men?ine pe ovar atвt
timp, cвt dureaz? gesta?ia;
. corp galben persistent (patologic): atunci cвnd diverse cauze,
altele decвt gesta?ia (deregl?ri hormonale, metrite), duc la
prelungirea existen?ei lui.

Stadiul de inhibi?ie al ciclului sexual (luteinic)

Stadiul de inhibi?ie al ciclului sexual este faza de atenuare a estrului,
reac?ia general? ?i c?ldurilor; urmeaz? dup? stadiul de excita?ie ?i se
caracterizeaz? prin reac?ie negativ? a femele, fa?? de mascul – respingere
sexual?. Animalul se lini?te?te, pofta de mвncare, productivitatea de lapte
?i calitatea lui, precum ?i compozi?ia sвngelui se restabilesc; secre?ia de
mucus оnceteaz?, de ovula?ie, trece оn faza luteinic? – perioad? de
organizare a corpului galben. Acest proces este coordonat hormonul de LH.
Organizarea corpului galben se soldeaz? cu sinteza cresc?toare a
progesteronului care preg?te?te structurile morfologice uterine pentru
nida?ie, iar prin inhibarea sintezei de FSH sunt prevenite noi matur?ri
foliculare sau ovula?ii, femelele manifestвnd anafrodezie.
La vaci, epiteliul carunculilor uterini este puternic hiperemiat, uneori
se produc rupturi vasculare, producвndu-se metroragii.
Оn cazul оn care nu s-a produs fecunda?ia, stadiul de inhibi?ie al
ciclului sexual trece оn stadiul de echilibru, iar dominanta sexual? se
schimb? cu cea alimentar?.

Stadiul de echilibru al ciclului sexual

Stadiul de echilibru (de lini?te) reprezint? perioada de stabilizare a
produselor fiziologice din organismul femel, comportamentul femelei este
caracterizat printr-o stare de indiferen?? fa?? de mascul. Оn ovare are loc
regresia corpului galben. Uterul proliferat оn stadiile anterioare,
involueaz?. Se remarc? trecerea treptat? de la faza luteic? la faza
folicular?: scade nivelul progesteronului cauzat de regresia corpului
galben ?i are loc cre?terea nivelului hormonilor estrogeni secreta?i de
c?tre foliculii ovarieni evolutivi, care antreneaz? apari?ia fenomenelor
sexuale, deci marcheaz? debutul unui nou sexual.

Cicluri sexuale de valoare complet? ?i incomplet?

Stadiul de excita?ie al ciclului sexual se prezint? ca un complex de
fenomene biologice ce asigur? acomodarea organismului femelei ?i, оn
special, a aparatului ei genital оn crearea condi?iilor favorabile оn
vederea fecunda?iei ?i dezvoltarea produsului de concep?ie. Оn acest stadiu
trebuie de eviden?iat gradul de manifestare a tuturor fenomenelor sexuale:
1. Estrului; 2. Reac?iei generale (excita?iei sexuale); 3) c?ldurilor; 4)
matur?rii foliculilor ?i ovula?iei.
Se deosebesc cicluri sexuale de valoare complet?, cвnd оn timpul
stadiului de excita?ie se manifest? toate fenomenele – estrul, reac?ia
general?, c?ldurile ?i ovula?ia, ?i de valoare incomplet?, cвnd decade unul
sau cвteva fenomene, de exemplu estrul (ciclu sexual anestral), ovula?ia
(ciclu sexual anovulator), c?ldurile (ciclu sexual alibid), reac?ia
general? (ciclu sexual areactiv). Pot exista varia?ii de cicluri sexuale de
valoare incomplet? (ciclu sexual areactiv-anovulator ?. a.).
Оn cazul ciclurilor sexuale de valoare complet? stadiul de excita?ie
poate s? se formeze sincron (оn aceea?i perioad? de timp), cвnd toate
fenomenele – estrul, reac?ia general?, c?ldurile ?i ovula?ia, spre exemplu
la vac?, se manifest? pe parcursul a 48 ore, ?i asincron – cвnd fenomene
aparte se manifest? mai tвrziu, chiar la 5-6 zile de la debutul stadiului
de excita?ie.
Оn virtutea faptului c? оn majoritatea cazurilor la animalele domestice
estrul, c?ldurile ?i ovula?ia mai mult sau mai pu?in coincid dup? timp,
unii autori numesc toate fenomenele cu un singur termin «c?ldurile» sau
«estrul».

Factorii naturali care influen?eaz? ciclul sexual

Desf??urarea оn condi?ii optime a procesului de reproduc?ie la animale
este condi?ionat? de factorii mediului ambiant care ac?ioneaz? la toate
etapele vie?ii acestora.
De?i ponderea cea mai mare o are furajarea, al?i factori, ca cei de
microclim?, sezon, de оngrijire a animalelor, asigurarea unui proces
tehnologic adecvat speciei ?i categoriei de exploatare, precum ?i factorul
social (genitostimulatorii) pot avea o mare importan?? оn desf??urarea
normal? sau patologic? a procesului de reproduc?ie.
La o alimenta?ie dezechilibrat? sau insuficient? prima reac?ie este
sc?derea sau chiar oprirea func?iei de reproduc?ie, care poate fi preluat?
doar atunci cвnd nu au ap?rut leziuni ireversibile ale segmentelor
aparatului genital ?i nutri?ia este оmbun?t??it?. Activitatea gametogen? se
manifest? numai la femelele care au o dinamic? ponderal? pozitiv?.
Alimenta?ia caren?ial? оn cobalt, fosfor, fier, cupru ?i iod afecteaz?
secre?ia gonadotropinelor ?i astfel apare aciclia (anafrodezia).
La animale, func?ia de reproduc?ie este influen?at? negativ sau pozitiv
de factorii de microclim?, ca temperatura, luinozitatea, umiditatea,
curen?ii de aer, radia?iile calorice, compozi?ia aerului etc. Cвnd se
оncadreaz? оn anumite limite, ace?ti factori influen?eaz? favorabil
activitatea organelor, circula?ia, sistemul neuro-endocrin.
Este cunoscut efectul pozitiv al luminii asupra func?iei hipotalamice, de
care depinde sinteza ?i deple?ia hormonilor sexuali (excep?ie fac ovinele,
la care care sc?derea duratei zilei este un stimulent). Astfel, cre?terea
duratei zilei pвn? la 16 ore poate gr?bi cu mai mult de 40 zile apari?ia
primului ciclu sexual din prim?var? la iap?.
Reducerea ratei concep?iei la suine, taurine ?i ovine оn lunile cu
temperatur? оnalt? se explic? prin sc?derea activit??ii tiroidei, precum ?i
diminuarea func?iei endocrine ?i spermiogene a testiculului.
Tiroxina, produs? оn condi?ii normale de tiroid?, о?i exercit? influen?a
оn dou? direc?ii: pe de o parte stimuleaz? granularea bazofil? a celulelor
cromofobe, sporind secre?ia de FSH, iar pe de alt? parte sensibilizeaz? 1-2
foliculi din cei mai dezvolta?i ai ovarului fa?? de FSH.
Iepele care depun o munc? intens? prezint? cicluri sexuale numai dup?
asigurarea unei perioade de odihn? ?i p??unat. Aciclia se datoreaz? ?i
pierderilor оn greutatea corporal?.
La toate speciile de animale contactul dozat cu masculii
genitostimulatori stimuleaz? func?ia de reproduc?ie la femele; prin
prezen?a berbecilor vasectomiza?i оn turme оnaintea sezonului de mont? se
poate gr?bi apari?ia primului ciclu sexual la majoritatea oilor.
Ovula?ia la femele este gr?bit? de asemenea ?i de stimulii exercita?i de
actul montei ?i al?i excitan?i neurosexuali omi?i de c?tre masculi.

Particularit??ile ciclului sexual la diferite specii

Оn conformitate cu decurgerea ovula?iei, femelele speciilor de animale
domestice se оmpart оn:
> femele cu ovula?ie spontan?, care ruperea (dehiscen?a) folicular?
se produce оntre faza foliculinic? ?i faza luteinic? (nelegat? de
actul montei);
> femele cu ovula?ie provocat?, la care eliberarea ovulului din
cavitatea folicular? este determinat? de actul coital (sexual).

Ciclul sexual la vac?

Vaca se оncadreaz? оn categoria femelelor policiclice, la care ciclul
sexual se repet? ritmic оn tot timpul anului, de?i unele condi?ii de mediu
intensific? manifest?rile ciclurilor de c?lduri prim?vara ?i toamna.
Dup? parturi?ie, ciclurile de c?lduri se manifest? din nou la 18-25 zile,
оn func?ie de ritmul involu?iei uterine, starea de s?n?tate puerperal?,
nivelul produc?iei de lapte ?i factorii de alimenta?ie, оntre?inere ?i
exploatare. Dup? majoritatea autorilor, al?ptarea influen?eaz? reluarea
c?ldurilor.
La vacile care al?pteaz? ele reapar mai tвrziu decвt la acele care sunt
separate de vi?el; faptul se explic? prin impulsurile inhibitoare care
pornesc de la mamel? оn timpul suptului ?i care, ac?ionвnd asupra
sistemului nervos central, creeaz? un factor dominant de excita?ie –
dominanta de lacta?ie, care inhib? centrul activit??ii sexuale ?i, ca
urmare, impulsul nervos necesar hipofizei pentru secre?ia hormonilor
gonadotropi.
Durata ciclului sexual la vac? este de 18-22 zile, cu o medie de 21 zile.
Stadiul de excita?ie are o durat? de 3-5 zile: 98 ore оn medie vara ?i 84
ore оn mediu iarna.
Оn timpul estrului organele genitale sufer? o serie de modific?ri: vulva
este tumefiat? ?i congestionat?, labiile vulvare se оngroa??; vestibulul
vaginal ?i vaginul se congestioneaz?, iar glandele realizeaz? o secre?ie
local? abundent? de mucus. Coarnele uterine sunt оn stare de erec?ie,
aparent sunt reduse оn lungime, are loc o puternic? rulare ?i aducerea
ovarelor оn pozi?ie ventral? оn raport cu uterul. Cervixul este
congestionat, canalul cervical este deschis ?i permite uneori introducerea
a 1-2 degete. Glandele endocervicale secret? un mucus abundent care se
scurge prin comisura inferioar? a vulvei. Secre?ia mucoas? este mai fluid?
?i transparent? la оnceputul estrului ?i devine mai vвscoas? spre sfвr?itul
acestuia; uneori, mai ales la animalele tinere, mucusul estral are un
aspect sanguinolent. Mucusul estral posed? calit??i bacteriostatice ?i
bactericide. Contactul femelelor cu taurii genitostimulatori m?re?te
capacitatea bactericid? a mucusului de 3 ori.
Frotiul executat din secre?ia vaginal? prezint? un num?r mare de celule
epiteliale descuamate, cu resturi de nuclee; Ph-ul secre?iilor vaginale
oscileaz? оntre slab acid spre alcalin.
Reac?ia general? se manifest? mai intens noaptea sau atunci cвnd mai
multe femele se afl? оn stadiul de excita?ie concomitent. Semnele clinice
ale reac?iei generale sunt: nelini?tea, apetit capricios ?i reducerea
timpului pentru rumegare, deplasarea frecvent?, sc?derea productivit??ii de
lapte cu 25% оn medie. Laptele devine s?rat sau amar (datorit?
estradiolemiei), mai gras ?i de culoare galben? ?i provoac? o u?oar? diaree
la vi?ei.
Оntr-o colectivitate bovin? (оn padoc sau la p??une) femelele stabilesc
contacte nazo-nazale sau nazo-genitale (perineale), accept? оmbr??i?area ?i
efectueaz? salturi pe alte femele, mimвnd prin mi?c?rile copulatorii ale
trenului posterior actul coital.
Оn prezen?a taurului femela efectueaz? saltul pe mascul, оns? nu accept?
оmbr??i?area acestuia; ea st? cu coada ridicat?, оncearc? des s? urineze;
оns? mic?iunea este slab?.
C?ldurile la vaci ?i vi?ele au o durat? de 10-23 ore, оn mediu 16 ore. Оn
timpul c?ldurilor la femele apare dorin?a de оmpreunare. Vaca este оn
c?utarea masculului: la vederea acestuia se оndreapt? spre el ?i ia pozi?ia
caracteristic? montei, ?i accept? coitul. Dup? mont? femela r?mвne imobil?,
cifozat? ?i cu coada ridicat?.
La unele vaci (cele grase, оn stabula?ie sau cele cu produc?ie mare de
lapte) simptomele c?ldurilor sunt mai pu?in pronun?ate; la aceste animale
c?ldurile se manifest? mai lini?tit. De aceea pentru depistarea femelelor
оn c?lduri se recomand? folosirea taurilor genitostimulatori.
Ovula?ia la vaci se produce la 10-15 ore dup? sfвr?itul c?ldurilor ?i se
declan?eaz? оn majoritatea cazurilor оn timpul nop?ii sau diminea?a.
Contactul dozat al femelelor cu taurul genitostimulator intensific?
manifestarea estrului, excita?iei sexuale ?i a c?ldurilor, iar coitul
gr?be?te procesul ovula?iei ?i reduce durata c?ldurilor.
Formarea stadiului de excita?ie la vaci. De regul?, la vaci, stadiul de
excita?ie debuteaz? cu estrul, ulterior (la 2-4 zile) apare reac?ia
general? ?i оn cele din urm? (la 4-15 ore) se manifest? c?ldurile. Uneori,
la оnceput se manifest? semnele reac?iei generale, apoi estrul ?i
c?ldurile; оn alte cazuri apari?ia ?i manifestarea celor trei fenomene
sexuale are loc оn acela?i timp. De aceea, se disting dou? variante de
formare a stadiului de excita?ie al ciclului sexual de valoare complet?:
sincronic? ?i asincronic?.
Оn cazul unei bune nutri?ii, оntre?ineri ?i exploat?ri ra?ionale, estrul,
reac?ia general? ?i c?ldurile se manifest? aproape оn acela?i interval de
timp, sincronic.
La formarea asincronic? a stadiului de excita?ie, оnceputul manifest?rii
estrului, reac?iei generale ?i a c?ldurilor nu coincide оn timp. Aceasta ?i
determin?, оn cazul lipsei genitostimulatorilor comiterea erorilor оn
depistarea c?ldurilor la femele ?i apari?ia sterilit??ii dobвndite
artificial.
Оn stadiul de inhibi?ie al ciclului sexual dispare dorin?a de оmpreunare
?i semnele excita?iei sexuale, treptat оnceteaz? secre?ia de mucus.
Femelele manifest? o reac?ie negativ? fa?? de mascul – respingere
sexual?. La examenul rectal pe unul din ovare se poate palpa corpul galben
оn dezvoltare.
Оn stadiul de echilibru vaca manifest? o stare de indiferen?? fa?? de
mascul. La examenul rectal, pe unul din ovare se palpeaz? corpul galben ca
o forma?iune ovoid?, proeminent? pe ovar, cu diametrul de 1-2cm, ce poate
ocupa o bun? parte din ?esutul gonadei. Suprafa?a ovarului este deosebit?
datorit? prezen?ei foliculilor оn diferite stadii evolutive.

Ciclul sexual la oaie

Oile fac parte din grupa femelelor policiclice sezoniere. Func?ia
aparatului genital la aceast? specie se manifest? оn special оn sezonul de
toamn?, iar la oile care nu au r?mas gestante оn aceast? perioad? ciclul
sexual poate ap?rea prim?vara. Durata sezonului de reproduc?ie difer? оn
func?ie e оntre?inere. Unele rase mai primitive, cum sunt ?urcana ?i
?igaia, au un sezon de reproduc?ie mai scurt (2-3 cicluri sexuale pe
sezon), pe cвnd cele ameliorate au un sezon de reproduc?ie mult mai lung.
La rasele Merions de Australia, romanov ?i la cele de carne engleze?ti,
ciclul sexual se manifest? tot timpul anului. Оn condi?ii Favorabile de
macroclim?, furajare ?i microclim? corespunz?toare unele rase pot deveni
policiclice, adic? c?ldurile se manifest? оntregul parcurs al anului.
Dup? f?tare c?ldurile apar la rasa ?urcan? la 4-5 luni, iar la merinos 6-
8 luni. La unele rase de oi, cum este Karakul, udp? sacrificarea mieilor ?i
?inerea оn comun a oilor cu berbecii c?ldurile pot ap?rea dup? 10-15 zile
de la f?tare.
Оmbun?t??irea st?rii de оntre?inere ?i alimenta?ia ra?ional? a oilor оn
sezonul de prim?var? duce la оnt?rirea sensibilit??ii hipotalamusului fa??
de estrogeni, precum ?i a func?iei gonadotrope. Acest lucru face posibil?
ob?inerea a 3 f?t?ri оn 2 ani.
Lacta?ia frвneaz? apari?ia c?ldurilor, оns? nu ?i desf??urarea ovula?iei.
Оn timpul verii, activitatea ovarian? se men?ine, оns? ovula?ia nu este
оnso?it? de c?lduri. Apari?ia c?ldurilor la oaie este influen?at? de
raportul lumin?-оntuneric din cursul unei zile. Acest raport este optim la
un nivel de 1:2.
Furajarea ?i оntre?inerea ra?ional? a oilor timp de dou? s?pt?mвni
accelereaz? apari?ia sezonului de reproduc?ie.
Оn sezonul de reproduc?ie func?ia sexual? se intensific?, dar rata
ovula?iei este mai ridicat? la mijlocul sezonului. La оnceputul ?i
sfвr?itul sezonului de reproducere la multe oi are loc ovula?ia, dar nu ?i
manifestarea c?ldurilor.
O furajare de bun? calitate оn sezonul de reproduc?ie timp de 3-5
s?pt?mвni face ca num?rul gesta?iilor gemelare s? creasc? de la 6-8% pвn?
la 40%.
Durata ciclului sexual este de 14-19 zile, cu o medie de 16-17 zile.
Stadiul de excita?ie sexual? la majoritatea oilor dureaz? 3-6 zile. La
rasele ameliorate ?i la oile cu un grad sporit de оngr??are durata acestuia
este mai mare.
Estrul. Semnele clinice ale estrului sunt foarte pu?in definite. Vulva
este u?or edema?iat?. Gвtul uterin este hiperemiat ?i оnchis, mucoasa
vaginal? este u?or congestionat?, umed? ?i lucioas?. Scurgerile mucoase de
la nivelul vulvei sunt reduse cantitativ. Оn frotiul vaginal se g?sesc
leucocite, celule epiteliale normale sau spre cheratinizare.
Durata estrului la oile din diferite rase este de 20-60 ore, оn meide de
36-38 ore.
Reac?ia general? ?i c?ldurile corespund unei intensific?ri a
modific?rilor prezente оn estru. La nivelul ovarului se constat? prezen?a
foliculilor, unul sau mai mul?i, cu diametrul de 7-8 mm. Uterul are mucoasa
congestionat?, edema?iat?, hiperplaziat?. Colul uterin este hiperemiat ?i
se deschide la sfвr?itul c?ldurilor. Vaginul ?i vulva sunt pu?in
congestionate ?i edema?iate. Mucusul vestibulo-vaginal se scurge оn
cantitate mic? la nivelul comisurii vulvare.
Libidoul este slab manifestat, comparativ cu alte specii. Oile оn c?lduri
sunt nelini?tite, beh?ie, refuz? hrana, caut? berbecii pe care оi urmeaz?,
sunt оncercate e ace?tia prin c?lcarea cu un membru anterior. Femelele оn
c?lduri se agit? prin scuturarea frecvent? a cozii ?i se las? s? fie
montate. Femelele se pot monta cu diferi?i masculi, de?i prefer? pe cei de
aceea?i ras?.
Durata c?ldurilor la oi difer? оn func?ie de ras?. Astfel, la oile
Karakul libidoul dureaz? оn medie 33-39ore, la oile merinos – 38ore, iar la
cele de rase engleze?ti – 35 ore. Оntrucвt libidoul este destul de ?ters ?i
c?ldurile au o durat? scurt?, pentru descoperirea oilor оn c?lduri se
folosesc genitostimulatori (berbeci vasectomiza?i sau cu devierea penisului
etc.).
Ovula?ia are loc spre sfвr?itul c?ldurilor, la 27-31 ore de la debutul
lor. Dac? оn timpul unui ciclu sexual se matureaz? cв?iva foliculi,
intervalul dintre dehiscen?ele foliculare nu dep??e?te 4 ore.

Ciclul sexual la capr?

Capra se оnscrie оn grupa femelelor policiclice: ciclul sexual la aceast?
specie se aseam?n? cu cel de la oaie. Furajarea ?i оntre?inerea
corespunz?toare a caprelor face ca s? dispar? sezonul de reproduc?ie.
C?ldurile la capr? sunt mai accentuate decвt la oaie. Capra оn c?lduri
este nelini?tit?, se agit?, nu are poft? de mвncare ?i se modific?
compozi?ia laptelui care se coaguleaz? la fierbere. Оn timpul c?ldurilor,
dac? este izolat? de mascul, ea atrage aten?ia printr-un beh?it puternic.
Durata ciclului sexual variaz? оntre 18-21 zile; la nulipare ciclurile
sunt de 13-14 zile. C?ldurile, stabilite de ?apul genitostimulator, dureaz?
31-38 ore. Ovula?ia (se matureaz? cв?iva foliculi) se produce cu cвteva ore
оnainte de sfвr?itul c?ldurilor (оn intervalul de la 28 ore pвn? la 36 ore
de la debutul c?ldurilor).

Ciclul sexual la iap?

Iapa face parte din grupa femelelor policiclice. De?i оn cazul unei bune
alimenta?ii ?i оntre?ineri ciclurile sexuale se repet? tot timpul anului,
sunt оns? mai intense оn sezonul de prim?var? ?i toamn?. Sezonul optim
pentru apari?ia unor c?lduri regulate ?i intense este cel de prim?var?,
factorul determinant fiind cre?terea duratei ?i intensit??ii luminii.
Se constat? o mare varia?ie оn lungimea unui ciclu sexual, de la 9 la 33
zile cu o medie de 21 zile. Datorit? unor particularit??i ale reproduc?iei,
la iap? este bine s? se cunoasc? ciclul sexual la fiecare femel? оn parte
(durata ?i intensitatea manifest?rii c?ldurilor), mai ales оn herghelii.
Dup? f?tare, c?ldurile apar la 6-9 zile, au o durat? de 2-9 zile ?i
poart? denumirea de “c?ldurile de mвnz”.
Оn cazul lipsei c?ldurilor la оnceputul sezonului de reproduc?ie, prin
administrarea de PGF-2-alfa are loc o rapid? involu?ie a corpului galben,
urmat? de maturarea foliculilor ovarieni.
Estrul dureaz? 5 ?i mai multe zile. Ovarul pe care se matureaz? un
folicul devine elastic ?i о?i m?re?te volumul. Oviductul se hipertrofiaz?,
iar o parte din celulele epiteliale devin ciliate. Celulele neciliate devin
intens secretorii. Uterul se hipertrofiaz?, este rigid, endometrul se
hipertrofiaz? ?i secret? un mucus clar ?i оn cantitate mare. Colul uterin
este congestionat ?i umed, iar pliurile cervicale au aspectul unei rozete.
Cervixul este deschis, cu lumenul de 2,5-3,5cm. Vaginul prezint? mucoasa
congestionat?, se remarc? existen?a unei secre?ii mucoase transparente.
Frotiul vaginal con?ine celule cu leucocite ?i nuclei pu?in vizibili.
Reac?ia general?, la majoritatea iepelor, se manifest? evident. Iapa este
nelini?tit?, devine nervoas?, mai ales la apropierea arm?sarului, refuz?
hrana; femela nu se supune comenzilor c?l?re?ului, se оmpotrive?te la
оngrijire.
C?ldurile dureaz? 2-12 zile (2-5 zile la femelele nulipare ?i 7-12 zile
la iepele adulte). Manifestarea clinic? a c?ldurilor este foarte evident?.
Оn aceast? faz? apare dorin?a de оmpreunare, care treptat se intensific? ?i
ajunge la apogeu оn a doua jum?tate a c?ldurilor. Оn acest timp femela ia
din cвnd оn cвnd o pozi?ie campat?, urineaz? des, elimin? cantit??i mici de
urin? amestecat? cu mucus, deschide ?i оnchide comisura inferioar? a
vulvei, eviden?iindu-se clitorisul. Femela obose?te repede, este atent?,
apoi devine nervoas? retiv?, sensibil?, necheaz? des, ciule?te urechile,
bate din copite. La vederea arm?sarului iapa se apropie de el ?i accept?
monta.
Nu la toate femelele c?ldurile se manifest? evident, adesea ele sunt
lini?tite, оncвt trebuie adus arm?sarul оncerc?tor pentru a le depista.
Folosirea arm?sarului оncerc?tor trebuie s? se fac? zilnic sau la dou?
zile, la bara de оncercare.
La examenul vaginal cu speculumul se constat? modific?ri organice
importante: mucoasa vaginal? ?i cervical? este puternic congestionat?,
acoperit? cu un mucus transparent la оnceputul c?ldurilor, ?i cenu?iu-
murdar c?tre sfвr?itul lor.
Colul uterin este edema?iat, u?or deviat spre plan?eul bazinului.
Orificiul cervical este dilatat, putвndu-se introduce cu u?urin?? cateterul
de оns?mвn?are оn timpul inocul?rii spermei.
Uterul este hiperplaziat cu pere?ii оngro?a?i ?i prezint? contrac?ii
active. Ovarul este piriform cu consisten?? elastic?, volumul crescвnd
mult. Pe unul din ovare se g?se?te foliculul matur, fluctuant, de m?rimea
unei nuci.
Ovula?ia se produce prin fosa de ovula?ie, de obicei оn a doua jum?tate a
c?ldurilor, cu aproximativ 24-48 ore оnainte de sfвr?itul lor, cвnd
temperatura corporal? cre?te cu 1-1,5(C. Ovula?ia are loc, de regul?,
noaptea, оn perioada de la orele 2 pвn? la orele 7 diminea?a.

Ciclul sexual la scroaf?

La scroaf? ciclurile sexuale se manifest? pe tot parcursul anului. Durata
unui ciclu este, оn medie, de 20-21 zile cu varia?ii оntre 18-21 de zile.
Dup? f?tare apari?ia c?ldurilor este condi?ionat? de lungimea perioadei
de lacta?ie. C?ldurile apar chiar a doua zi dup? оn??rcarea purceilor,
atingвnd apogeul оn zilele a 6-7-a, dup? care se constat? o sc?dere a
procentului de intrare оn c?lduri pвn? оn ziua a 10-11-a. printr-o
alimenta?ie ?i оntre?inere bun? ?i contactul scroafelor cu vierul
оncerc?tor (genitostimulator) c?ldurile pot s? reapar? оnainte de
оn??rcarea purceilor, la 15-20 zile de la f?tare.
Stadiul de excita?ie la scroafe poate fi sincronic (estrul, reac?ia
general? ?i c?ldurile se manifest? succesiv оn timp de 24 ore) ?i
asincronic (оntre manifestarea anumitor fenomene sexuale intervin pauze de
24-177 ore). Mai frecvent, ciclurile sexuale se formeaz? asincronic оn
sezonul de var?.
Оncepвnd cu estrul, vulva devine extrem de edema?iat? ?i congestionat? la
scroafe ?i mai pu?in la adulte sau la rasele cu vulva pigmentat?. Mucoasa
vaginal? este оn plin? activitate; epiteliul prezint? 8-16 rвnduri de
celule, avвnd la suprafa?? un rвnd de celule cilindrice. Uterul este u?or
m?rit оn volum ?i congestionat, colul uterin este hiperemiat ?i umed. Pe
suprafa?a ovarului, intens congestionat ?i m?rit, se observ? 10-20 foliculi
pe cale de maturare ce coexist? cu corpi galbeni оn diferite faze de
regresie.
Reac?ia general? se manifest? prin nelini?tea femelei, reducerea poftei
de mвncare ?i оncercarea de a efectua salturi pe alte femele.
C?ldurile au o durat? de 40-50 ore. Pe ovare se constat? maturarea mai
multor foliculi. Uterul este m?rit ?i congestionat.
Coarnele uterine sunt rigide ?i se contract? intens. Cervixul este
оngro?at ?i deschis. Vaginul prezint? mucoasa congestionat? ?i umectat? de
un mucus transparent.
Dorin?a de оmpreunare apare progresiv ?i devine foarte intens? оn a doua
parte a c?ldurilor. Libidoul se manifest? prin agita?ie, apetit capricios,
gui?at stringent ?i prezen?a reflexului de imobilitate atвt fa?? de vier,
cвt ?i fa?? de om.
Ovula?ia la scroafe este spontan? ?i se produce la majoritatea
foliculilor оntre 24 ?i 36 ore de la debutul c?ldurilor. Intervalul dintre
prima ?i ultima ovula?ie este de circa 6 ore. De obicei ovuleaz? de la 16
(la femelele multipare) pвn? la 22 ?i chiar mai mul?i foliculi ovarieni (la
animalele adulte).

Ciclul sexual la c??ea

Pubertatea la c??ele apare la vвrsta de 8-10 luni, iar la unele rase de
talie mare – mai tвrziu. O deplin? capacitate de reproduc?ie c??elele ating
la vвrsta de 18-24 luni. Femelele fecundate mai devreme r?mвn nedezvoltate.
Deoarece prezint? o mare variabilitate de ras? sau individual?,
reproduc?ia la c??ele poate fi de tip mono- sau diciclic, cu un pronun?at
caracter sezonier (prim?vara sau (?i) toamna).
Durata ciclului sexual la c??ele este diferit? оn func?ie de ras?, de
alimenta?ie, de starea de оntre?inere ?i variet??ile individuale. Astfel,
lac??elele din rasa Collie interciclul este de aproape 9 luni (260 zile) ?i
de circa 6 luni (185 zile), la c??elele Ciob?nesc german, existвnd o
tendin?? de ?tergere a caracterului sezonier printr-o alimenta?ie abundent?
?i echilibrat? tot timpul anului ?i un mediu confortabil.
Estrul la majoritatea c??elelor dureaz? 8-14 zile. Оn acest stadiu pe
suprafa?a ovarului se observ? foliculi pe cale de maturare; maturarea
acestora se soldeaz? cu sinteza estrogenilor care ac?ioneaz? specific
asupra aparatului genital ?i asupra comportamentului femelei.
Mucoasele conductului genital vor prezenta hipertrofii ale celulelor,
modific?ri circulatorii, hiperplazii cu descuam?ri ?i cornific?ri.
Modific?rile induse asupra endoteliului vascular endometrial de c?tre
estrogeni provoac? eritrodiapedeza, manifestat? prin scurgeri vaginale cu
aspect muco-hemoragic. Mucusul, cu miros caracteristic, este perceput de
c?tre mascul de la mari distan?e.
Reac?ia general? coincide, dup? timp, cu estrul. De?i atrag masculii, la
tentativa acestora de оmbr??i?are femelele adopt? un comportament agresiv
prin care alung? pe cei iste?i.
C?ldurile se manifest? la 4-5 zile, dar mai frecvent la 9-12 zile de la
debutul estrului ?i au o durat? de 1-3 zile. Sfвr?itul c?ldurilor coincide
cu оncetarea estrului. Оn stadiul de c?lduri c??elele devin juc?u?e,
prietenoase, caut? masculul (masculii), care se adun? оn jurul femelei; la
apropierea acestora ea ridic? coada u?or lateral, campeaz? ?i st? lini?tit?
pe durata coitului.
La atingerea cu mвna de regiunea perineal? sau de labiile vulvare c??eaua
reac?ioneaz? prin retragerea vulvei ?i ridicarea cozii lateral, iar la
netezirea ?i ap?sarea pe regiunea sacral?, femela ia pozi?ia
caracteristic?. Mucusul estral spre sfвr?itul c?ldurilor devine
transparent. Dup? 2 zile de la prima acceptare a montei (cвnd se produce ?i
ovula?ia), femelei оi scade treptat libidoul, dar mai poate fi copulat? de
masculi foarte insisten?i.
Ovula?ia se produce succesiv la sfвr?itul c?ldurilor ?i, datorit? acestui
fapt, c??eaua poate fi fecundat? de mai mul?i masculi оn aceea?i perioad?
de c?lduri, ceea ce duce la numeroase cazuri de superfecunda?ie. Оn ovarele
c??elelor se dezvolt? ?i se matureaz? 4-10 foliculi ovarieni. To?i
foliculii matura?i ovuleaz? pe parcursul a 12-24 ore. Оns? ovocitele
expulzate din foliculi nu sunt mature; ele pot fi fecundate doar dup? 3
zile de aflare оn oviduct ?i p?streaz? aceast? capacitate timp de 24 ore.
Sprmii masculului, ajun?i оn conductul genital al femelei, о?i p?streaz?
capacitatea fecundativ? timp de 7 zile. Prin urmare, momentul optim pentru
montarea femelei este ziua a 2-4-a dup? debutul c?ldurilor. Deoarece
termenii de producere a ovula?iei prezint? variabilit??i individuale,
c??elele se monteaz? de dou? ori, la un interval de 48 ore.
Stadiul de inhibi?ie al ciclului sexual (faza luteinic?) este faza
ciclului sexual care corespunde perioadei de organizare a corpului galben,
cu o durat? de 60-105 zile.
Organizarea corpului galben se soldeaz? cu sinteza secretoare a
progesteronului care provoac? hiperplazia glandelor endometriale ?i
secre?ia embriotrofului.
Secre?ia de vвrf a progesteronului se remarc? оn ziua a 20-30-a a fazei
luteinice, indiferent dac? s-a produs sau nu fecunda?ia, ?i scade treptat
c?tre ziua a 70-80-a (оn cazul gesta?iei secre?ia progesteronului scade оn
zilele a 60-68-a adic? c?tre momentul f?t?rii).
Datorit? secre?iei de progesteron de durat? a corpilor luteali, femelele
nefecundate sau private de prezen?a masculilor pot prezenta o pseudo-
gesta?ie sau endometrite cronice (piometrul), favorizate de ac?iunile
repetate a progesteronului asupra uterului, unde acesta determin? evolu?ia
proceselor hiperplastice ?i modific?rile chistice оn endometru, f?cвndu-l
sensibil la infec?ie.
Stadiul de echilibru al ciclului sexual dureaz? 90-150 zile.

Ciclul sexual la pisic?

La pisic? apari?ia pubert??ii este condi?ionat? de greutatea corporal? ?i
de sezonul de na?tere, ap?rвnd toamna la femelele n?scute prim?vara;
cre?terea duratei zilei reprezint? un stimul determinant al ciclului de
c?lduri la femelele pubere.
Pisica face parte din categoria femelelor diciclice, cu ovula?ia
provocat?. Ciclul sexual la pisic? se deosebe?te de cel de la iepuroaic?
prin faptul c? ea accept? masculul numai оn timpul c?ldurilor.
Pisicile оn c?lduri devin mai prietenoase ?i emit ni?te ?ipete
caracteristice care atrag masculii. Libidoul se manifest? prin l?sarea
jum?t??ii anterioare ?i ridicarea trenului posterior, prin frecarea
trenului posterior de podea, urin?ri dese ?i apetit capricios. Uneori
comportamentul sexual la pisic? se exteriorizeaz? destul de pregnant, оncвt
оl face pe st?pвn s-o suspecte de rabie: femela simuleaz? o colic?
gastrointenstinal?; alteori, manifest? durerile f?t?rii.
La intromisiune pisica emite un ?ip?t, iar la оndep?rtarea cotoiului ea
schi?eaz? un atac, apoi se rostogole?te ?i о?i linge vulva. La pisic?,
ovula?ia este provocat?, fiind necesare, de regul? mai multe monte.
Dup? f?tare, c?ldurile reapar la 1-2 luni. Dac? nu a avut loc fecunda?ia,
corpul galben persist? 2 luni, dup? care regreseaz?; оn acela?i timp, оn
ovar se matureaz? noi foliculi ?i c?ldurile reapar. Un ciclu sexual este
separat de cel anterior printr-un interval de 5-6 luni.

Ciclul sexual la iepuroaic?

La iepuroaic? func?ia aparatului genital se manifest? pe tot parcursul
anului cu o perioad? de repaos c?tre sfвr?itul verii. Iepuroaica nu are un
ciclu sexual asem?n?tor cu cel al animalelor cu ovula?ie spontan?. Оn ovare
se g?sesc оntotdeauna foliculi pe cale de maturare. Ovula?ia la aceast?
specie este provocat? de actul montei ?i se produce la 10-11 ore dup? coit.
Ciclul sexual la iepuroaic? este blocat оn faza foliculinic?; cea de a
doua faz? – luteinic? – survine numai dup? ovula?ia provocat? de actul
sexual.
Оn cazul cвnd iepuroaica nu a fost montat?, foliculii maturi persist?
cвtva timp, apoi sufer? procesul de regresiune, pe ovar maturвndu-se al?i
foliculi. Din aceast? cauz?, iapuroaica se g?se?te оn c?lduril timp de mai
multe s?pt?mвni, gata s? fie montat? de iepuroi. Dorin?a de оmperechere nu
se manifest? оntotdeauna intens. Ea poate fi descoperit? prin modific?rile
organice care se produc оn tractusul genital. Se observ?, astfel, congestia
?i acumularea lichidului sero-mucos оn vagin, precum ?i m?rirea mamelelor.
Vulva are o culoare ro?ie vie. Frotiul vaginal con?ine celule mari
anucleate, care constituie un semn mai sigur al c?ldurilor decвt
manifestarea libidoului.
Chiar din primele zile dup? f?tare, pe ovare la iepuroaic? se observ?
foliculi maturi, de aceea montarea lor se soldeaz? cu parvenirea unei noi
gesta?ii.

Reglarea neuro-endocrin? a ciclului sexual la femele

Cunoa?terea mecanismelor de reglare a ciclului sexual la animale este
necesar? atвt pentru elucidarea multor st?ri patologice, cвt ?i pentru
alegerea corect? a metodelor ?i remediilor de dirijare a proceselor
sexuale.
Apari?ia primului ciclu sexual marcheaz? stadiul оn care atвt sistemul
neuro-endocrin, cвt ?i aparatul genital au ajuns la un anumit grad de
maturizare ?i receptivitate, care permit interac?iuni corelative capabile
s? duc? la elaborarea ovulelor mature, la comportamentul caracteristic al
femelelor оn c?lduri, la preg?tirea endometrului pentru nida?ie.
La coordonarea ciclului sexual particip? оn egal? m?sur? sistemul nervos
?i cel endocrin, principala punte de leg?tur? dintre neuro- ?i
endocrinofiziologie fiind neurosecre?ia.
Calitatea оnalt? a func?iei de reproduc?ie depinde de condi?iile mediului
extern, care stimuleaz? mecanismele interne de reglare. Insola?ia,
alimenta?ia ?i contactul cu masculul sunt factorii externi principali care
condi?ioneaz? manifestarea func?iei sexuale.
Dac? individul a ajuns la maturitate sexual?, excitan?ii pozitivi ai
mediului extern conduc la apari?ia reflexelor opto-, olfacto- ?i fono-
sexuale, iar alimenta?ia ra?ional? asigur? un metabolism corespunz?tor cu
ac?iune favorabil? asupra оntregului sistem neuro-endocrin. Sistemul
nervos, оn acest sens, joac? rolul cel mai important, realizвnd оn
colaborare cu hipotalamusul ?i hipofiza o armonie neuro-hormonal?, оn
cadrul c?reia se desf??oar? activitatea sexual?.
Un rol important pentru reproduc?ie оl are modificarea tonusului
sistemului nervos simpatic ?i parasimpatic. Astfel, la o femel? negestant?,
оn condi?iile unor factori de mediu favorabili de la ovula?ie ?i pвn? la
concep?ie, preponderen?? are tonusul nervos parasimpatic. Оn cazul unor
condi?ii de furajare, оntre?inere ?i microclim? necorespunz?toare domin?
sistemul simpatic, atr?gвnd dup? sine dereglarea ?i оntreruperea ciclului
sexual. Sistemul nervos vegetativ ac?ioneaz? prin intermediul plexului
spermatic intern ?i ganglionilor intramurali.
Un rol important оn activitatea de reproduc?ie o au, dup? cum s-a ar?tat,
factorii de mediu ca lumina ?i temperatura. Prim?vara ?i vara domin?, оn
cea mai mare parte, undele lungi (infraro?ii). Excitan?ii care pornesc de
la retin? ?i traverseaz? traseul optico-hipotalamo-hipofizar fac ca
hipofiza ?i tiroida s? r?spund? diferit la calitatea radia?iilor solare.
Sub influen?a radia?iilor de prim?var? ?i a cre?terii temperaturii,
activitatea tiroidei scade la nivel normal. Iarna ?i toamna, sub ac?iunea
razelor infraro?ii, tiroida ac?ioneaz? mai intens ?i secret? cantit??i mai
mari de tiroxin?. Ciclul sexual la femele este dereglat оn timpul zilelor
prea c?lduroase; ca atare scade concep?ia, оntrucвt scade activitatea
tiroidei ?i a metabolismului.
Mecanismul neuro-endocrin de reglare a ciclului sexual este urm?torul:
Diferi?ii stimuli senzoriali externi (intensitatea luminii ?i durata
zilei, temperatura mediului ambiant, semnalele acustice ?i olfactive emise
de masculi, aspectele cantitative ?i calitative ale nutri?iei ?i altele)
ac?ioneaz? asupra sistemului nervos central, prin intermediul
analizatorilor, provocвnd impulsuri la nivelul centrilor hipotalamici.
Celulele neurosecretoare din ace?ti centri transmit pe calea sistemului
port-hipotalamo-hipofizar declan?atori de secre?ie, RH (Releasing Hormons)
sau RF (Releasing Factors) pentru hipofiz?; ace?ti hormoni induc elaborarea
?i eliberarea hormonilor gonadotropi antero-hipofizari, a prolactinei ?i a
altor hormoni tropi hipofizari.
Оn sfera reproducerii ac?ioneaz? nemijlocit urm?torii hormoni
hipotalamici:
1. Gn-RH – hormonul de eliberare a gonadotropinelor;
2. P-RH ?i P-IH – hormonul de eliberare ?i respectiv de inhibare a
prolactinei;
3. Ocitocina (este secretat? de nucleii supraoptici ?i paraventriculari
din hipotalamus, оns? are ca loc de depozitare hipofiza posterioar?).
Hormonul de eliberare a gonadotropinelor (Gn-RH) este un decapeptid care,
prin intermediul sistemului port-hipotalamo-hipofizar, ajunge оn
adenohipofiz? unde induce secre?ia celor dou? gonadotropine (FSH ?i LH)
glico-proteice оn celulele beta- ?i gama-bazofile.
Tiroxina, produs? ca urmare a cre?terii activit??ii tiroidei, о?i execut?
influen?a оn dou? direc?ii: pe de o parte, stimuleaz? granularea bazofil? a
celulelor cromofobe, sporind secre?ia de FSH, iar pe de alt? parte,
sensibilizeaz? foliculii cei mai dezvolta?i ai ovarului fa?? de FSH.
Hormonul de stimulare folicular? (FSH) se vars? оn circuitul sanguin ?i
ajunge la glanda receptiv?, care este ovarul. Sub influen?a hormonului are
loc cre?terea, dezvoltarea ?i maturarea unui sau mai multor foliculi
ovarieni ?i activizeaz? din ce оn ce mai mult teaca intern? a foliculilor,
fapt care duce la cre?terea cantit??ii de estrogeni (foliculin?). Оn acest
fel se ajunge la stadiul foliculinic.
Foliculina are efect atвt local, asupra segmentelor aparatului genital,
cвt ?i general, mai ales asupra sistemului nervos central. Astfel, ajun?i
оn sвnge, estrogenii о?i realizeaz? ac?iunea оn trei direc?ii:
. la nivelul aparatului genital, datorit? propriet??ilor lor de a
produce hiperemie hiperplazic? ?i hipersecretic, estrogenii
determin? o congestie a tractusului genital, hiperplazia mucoasei
uterine, a glandelor ?i a epiteliului vaginal. Intensific? secre?ia
glandelor uterine pentru realizarea copula?iei, transportului ?i
capacit??ii spermiilor;
. prin efectul lor asupra sistemului nervos central, estrogenii
provoac? instalarea dominantei sexuale ?i apari?ia comportamentului
sexual, exteriorizat prin dorin?a de оmpreunare cu masculul;
. datorit? acumul?rii unor cantit??i mari de estrogeni, intervine
mecanismul de corela?ie invers?. Hipofiza este informat? de starea
actual? a gonadelor prin mesaje de reac?ie, reprezentate de
estrogenii secreta?i ?i elibera?i оn circuitul sanguin.
Cre?terea exagerat? a titrului de estrogeni reduce secre?ia de FSH оn
hipofiz? ?i spore?te treptat secre?ia de LH. Ac?iunea conjugat? a
hormonului foliculostimulator ?i a celui luteinizant definitiveaz?
maturarea foliculului ovarian, iar cantit??ile m?rite de LH preg?tesc
ovula?ia, formarea ?esutului luteinic ?i organizarea corpului galben;
оmpreun? cu prolactina (LTH) sunt responsabili de secre?ia de progesteron.
Оn acest fel, se trece la stadiul luteinic, de inhibi?ie, оn care
activitatea centrilor subcorticali este diminuat?. Astfel, nivelul ridicat
al progesteronemiei atenueaz? modific?rile realizate de estrogeni оn fazele
precedente ale ciclului sexual, iar prin inhibarea sintezei de FSH sunt
prevenite noi matur?ri foliculare ?i ovula?ii. Progesteronul preg?te?te
endometrul оn scopul nida?iei ?i оmpiedic? contrac?iile uterine.
Dup? cum cantit??ile mari de estrogeni activizeaz? secre?ia de LH, оn
acela?i fel cantit??ile mari de progesteron stimuleaz? elaborarea ?i
secre?ia de FSH. Dar, pвn? la recapacitarea оntregului sistem intervine o
faz? de repaos, care corespunde stadiului de echilibru al ciclului sexual.
Dup? aceast? faz? de refacere a poten?ialului de sintez?, ciclul este
reluat, sub influen?a factorilor de mediu ?i a celor interni. De re?inut
este faptul c? mecanismul de reglare a ciclului sexual este mult mai
complex ?i оn afar? de circuitul de la organul de comand? la organul
comandat prin intermeidul mesajului de reac?ie, mai apar multe influen?e
din partea celorlalte glande. Dintre acestea, de o mare importan?? se
dovede?te a fi activitatea tiroidei оn coordonarea func?iei gonadotrope a
adenohipofizei. Se оntвmpl?, оns?, de multe ori ca circuitul s? fie blocat
оn stadiul foliculinic, luteinic sau оn stadiul de echilibru al ciclului
sexual.
Astfel, este cunoscut faptul c? zona cortical? a suprarenalei secret?
corticosteroizi care particip? la mecanismele de adaptare a animalelor la
noile condi?ii ale mediului extern. Ca urmare a unor stresuri prelungite
corticosuprarenala produce cantit??i mari de ACTH ?i mai mul?i
corticosteroizi; brusc cre?te activitatea sistemului nervos simpatic ?i se
inhib? procesele colinergice оn sistemul nervos parasimpatic. Stresul
puternic ?i ca urmare ACTH au un efect de frвnare оn toate fazele de
reproduc?ie: se produce dereglarea ciclicit??ii sexuale ?i blocarea
ovula?iei prin sistarea eliber?rii gonadotropinelor. Cantit??ile excesive
de corticosteroizi conduc la transformarea progesteronului оn testosteron,
ceea ce determin? sc?derea func?iei ovarelor ?i apare sterilitatea. Valori
mari de corticosteroizi plasmatici favorizeaz? evolu?ia chi?tilor ovarieni.
Uterul femelelor negestante, оn condi?ii fiziologice normale, elaboreaz?
substan?e luteolitice – prostaglandine, PG, care provoac? regresia corpului
galben. Оn cazul afec?iunilor uterine (endometrite) elaborarea PH-lor se
reduce, corpul galben nu involueaz? ?i, astfel, survine anafrodizia ?i
sterilitatea femelelor.

Anatomia ?i topografia aparatului genital mascul

Morfologia ?i topografia aparatului genital mascul

Aparatul genital mascul оndepline?te rolul de a genera game?i masculini
(sparmatozoizi) ?i a elabora hormoni androgeni, iar prin organul copulator
– de a depune materialul seminal оn c?ile genitale femele. El este alc?tuit
din:
> gonada mascul? (testiculul);
> conductele (c?ile) spermatice, compuse din epididim, cananul
deferent, canalul ejaculator ?i uretr?;
> glandele anexe ale aparatului genital: veziculele seminale,
prostata, glandele bulbo-uretrale;
> organul copulator – penisul.

Testiculul ?i bursele testiculare

Testiculele (testis, orchis, digymis) sunt organe pereche, evaginate din
cavitatea abdominal? ?i sunt suspendate de cordonul testicular, situвndu-se
оn bursele testiculare. Coborвrea testiculului prin traiectul inghinal оn
scrot se face оn termeni diferi?i:
> la 10-11 luni de gesta?ie la f?tul cabalin;
> la 3,5-4 luni la f?tul taurin;
> la 2-2,5 luni la ovine;
> la 3 luni la porcine;
> la 7-21 zile dup? f?tare la cвine.
Bursele testiculare sunt dispuse, la mamiferele domestice, оn regiunea
inghinal? (la taur, berbec, ?ap, arm?sar) sau subanal? (la vier, cвine,
iepure) ?i rezult? din suprapunerea a cinci оnvelitori: scrotul, dartosul,
celuloasa, cremasterul ?i fibro-seroasa. Aceste forma?iuni pot fi
sistematizate, ?inвnd seama de originea ?i raporturile dintre ele, оn trei
tunici distincte: extern?, mijlocie ?i intern?.
Tunica extern? este format? din dou? оnveli?uri strвns unite ce provin
din pielea ?i ?esutul hipodermic din aceast? zon?, scrotul ?i dartosul.
Scrotul este constituit din piele fin? mai mult sau mai pu?in pigmentat?
?i acoperit? cu p?r, оn func?ie de specie sau ras?. Scrotumul este bogat оn
glande sebacee ?i sudoripare ?i constituie o singur? pung? pentru ambele
testicule. Pe linia median? se remarc? un rafeu, care corespunde aderen?ei
septumului interdartoic ?i care оmparte punga scrotal? оn dou? jum?t??i
ovoide.
Prin fa?a sa intern? scrotul este оn contact cu dartosul.
Dartosul continu? tunica abdominal? оn regiunea testicular?, emite
septumul dartoic, care separ? cavitatea dartoic? оn dou? p?r?i; la
suprafa?a scrotal? septumul dartoic corespunde rafeului median. Din punct
de vedere structural, dartosul este constituit din ?esut conjunctiv оn care
se g?sesc numeroase fibre musculare netede ?i fibre elastice, a c?ror
contrac?ie determin? reducerea оn volum a burselor scrotale, contribuind
astfel la reglarea termic? atвt de necesar? spermiogenezei.
Tunica medie (fascia lamelat? Cowper) este format? din ?esut conjunctiv
orientat ?i prezint? continuarea la acest nivel a fasciei mu?chiului oblic
extern ?i fasciei profunde, continuвndu-se posterior cu fascia perineal?
profund?. Este un ?esut de leg?tur? оntre tunica dartoic? ?i teaca
vaginal?. Pe suprafa?a sa intern? se g?se?te mu?chiul cremaster care se
descinde din mu?chiul oblic intern al abdomenului ?i este format din fibre
striate. Este un mu?chi puternic, constituind o оnvelitoare incomplet? pe
fa?a postero-lateral? a tunicii vaginale. Contractarea acestui mu?chi
determin? ridicarea brusc? a testiculului ?i tecii vaginale оn traiectul
inghinal.
Tunica intern? este constituit? din teaca vaginal? comun? sau fibro
seroas?. Deriv? din fascia transvers? ?i peritoneul parietal ?i are o
structur? dubl?: fibroasa sau teaca spermatic? intern?, care provine din
evaginarea fasciei transversale a abdomenului; seroasa, care provine din
peritoneul parietal ?i c?ptu?e?te fa?a intern? a fibroasei.
Seroasa se r?sfrвnge cranial ?i оmbrac? testiculul, cordonul vascular ?i
canalul deferent constituind foi?a visceral? ?i mezoul vaginal.
Оntre tunica fibroas? ?i cea seroas? se g?se?te mu?chiul cremaster
intern, format din fibre netede.
Tunica vaginal? comun? constituie o pung? piriform? prezentвnd un corp,
un gвt ?i un orificiu.
Corpul tunicii vaginale este o cavitate larg? numit? cavitatea vaginal?
(cavium vaginale) оn care se g?se?te testiculul, epididimul ?i por?iunea
vaginal? a canalului deferent. Gвtul tunicii vaginale reprezint? un conduct
alungit, care prin inelul vaginal ?i canalul inghinal comunic? cu cavitatea
peritoneal?. Оn gвtul tunicii vaginale (canalul vaginal) se g?se?te
cordonul vasculo-nervos, canalul deferent ?i vase limfatice (cordonul
testicular).
Tunica vaginal? comun? trece pe testicul ?i concre?te cu el, constituind
tunica vaginal? proprie (tunica vaginalis propria), care, la rвndul s?u,
este concrescut? cu albugineea (tunica albuginea testis), o membran?
fibroas? ce acoper? testiculul.
Testiculele diferitor specii de animale se deosebesc ca form?, volum ?i
greutate. La taur, berbec ?i ?ap ele sunt elipsoidale; la arm?sar – ovoide;
vier ?i cвine au o form? oval?. Testiculul taurului este voluminos avвnd o
greutate de 250-350g ?i lungimea de 12-14cm; testiculul berbecului ?i
?apului – respectiv 200-300g ?i 10-12cm; testiculul arm?sarului – 200-250g
?i 10-12cm; testiculul vierului – 400-500g ?i 11-12cm.
Albugineea trimite spre interiorul testiculului septuri de ?esut
conjunctiv, care оmpart testiculul оn lobuli. Septurile, prin convergen??,
оn zona central? a gonadei ?i spre marginea epididimar? a testiculului, dau
na?tere mediastinului testicular (mediastinum testi) sau corpului Highmore.
Fiecare testicul con?ine 300-400 lobuli cu parenchim. Pe sec?iune
parenchimul testicular la taur apare de culoare galben? sau galben-roz?; la
berbec ?i ?ap – alburie; la arm?sar – cafeniu-deschis?; la vier – cafeniu-
surie ?i la cвine – cafenie.
Unitatea morfo-func?ional? a testiculului este reprezentat? de tubul
seminifer. Fiecare lobul testicular con?ine 3-4 tubi seminifer, cu un
calibru de 200-300 microni ?i o lungime de 0,5-1,75m, ceea ce asigur? o
suprafa?? mare de produc?ie spermatic?.
Fiecare tub seminifer prezint? un cap distal orb (spre albuginee); la
extremitatea mediastinal? se une?te cu ceilal?i 2-3 tubi seminiferi care se
g?sesc оntr-un lobul testicular, dвnd na?tere la tubii drep?i. Dup? ce
descriu un traseu scurt (0,5mm), tubii drep?i p?trund оn corpul Highmore
formвnd, dup? anastomoz?, re?eaua lui Haller sau rete testis, care se
orienteaz? spre polul de ata?are a capului epididimului la testicul.
Re?eaua canalicular? din rete testis se simplific? la 12-23 canale,
numite conurile eferente (ductus efferens), care prin confluare dau na?tere
por?iunii ini?iale a epididimului. Lungimea total? a tuturor canalelor
seminifere atinge 6000m.
Оn ?esutul conjunctiv dintre tubii seminiferi sunt localizate celulele
intersti?iale, dispuse оn gr?mezi оn jurul vaselor sanguine, care formeaz?
glanda diastematic? a lui Leydig, gland? endocrin? de tip difuz, cu func?ie
de a elabora androgeni.
Histologic tubii seminiferi prezint?:
. membrana bazal?, fin?, elastic?, оnt?rit? la exterior de fibre
conjunctive, unite prin fibre oblice, printre care se g?esc fibre
musculare netede care, prin contrac?ia lor, contribuie la eliminarea
spermiilor;
. epiteliul seminal, format din celulele germinale ?i celulele Sertoli.
Оn perioada genital? celulele Sertoli au o form? primatic?, dispuse оntr-
un singur rвnd pe membrana bazal?, cu vвrful spre lumenul tubului
seminifer. La polul apical, celulele Sertoli prezint? numeroase
оnfund?turi, adвnci ?i neregulate, оn care sunt a?ezate celulele liniei
seminale. Celulele Sertoli au un rol de nutri?ie a celulelor seminale,
constituie un suport, оndeplinesc o func?ie fagocitar? a resturilor
celulare ?i secret? estrogeni.
Celulele seminale se g?sesc оn celulele Sertoli, cele mai pu?in evoluate
(spermiogoniile) c?tre baza epiteliului ?i cele mai evoluate spre lumenul
tubului seminifer.
Linia seminal? din celulele Sertoli este reprezentat? de spermiogonii,
spermiocite primare ?i secundare, spermide ?i spermi.
Canalul epididimar. Toate conurile eferente se unesc оntr-un canal
flexuos, lung, care contureaz? baza structural? a epididimului.
Epididimul (epididymis) este un organ alungit, prezint? trei forma?iuni:
capul, corpul ?i coada.
La taur, berbec ?i ?ap epididimul prezint? un cap foarte dezvoltat ?i
turtit, care acoper? extremitatea superioar? a testiculului. Corpul
epididimului ader? mult la marginea posterioar? a testiculului. Coada
epididimului, aderent? la extremitatea inferioar? a gonadei, formeaz? un
apendice rotunjit ?i se deta?eaz? de testicul. Aceast? form? a cozii
epididimului, la rumeg?toare, permite rezec?ia оn scopul cre?rii masculilor
genitostimulatori.
La arm?sar, vier ?i cвine epididimul acoper? marginea dorso-lateral? a
testiculului. Coada epididimului la aceste specii (vier ?i cвine) este
dispus? la polul postero-superior al gonadei.
Capul epididimului este reprezentat de conurile eferente care se unesc
оntr-un canal flexuos – canalul epididimar (ductus epididymis).
Canalul epididimar, foarte flexuos, constituie baza structural? a
corpului epididimar ?i este lung de 7-8m la berbec, 40-50m la taur, 70-80m
la arm?sar ?i 64m la vier. Pe m?sur? ce se apropie de coada epididimului,
flexiunile sunt mai pu?ine, iar lumenul devine mai larg, astfel оncвt
canalul epididimar devine un adev?rat depizit pentru spermi, 76% din
ace?tia g?sindu-se оn coada epididimului.
Canalul epididimar, оn afara func?iei de transport ?i depozitare, asigur?
maturarea. Procesul de maturare are loc оn medie 7-9zile.
Canalul epididimar este format dintr-un epiteliu pseudostratificat ciliat
ce se g?se?te pe o membran? bazal? sub care se observ? o lam? sub?ire de
?esut conjunctiv. Musculoasa este reprezentat? de un strat muscular neted
circular, care devine mai gros spre coada epididimului. Celulele
epiteliului epididimar au un rol secretor.
La nivelul cozii epididimului canalul epididimar se l?rge?te ?i, f?r? o
delimitare precis?, trece оn canalul deferent, care intr? оn compozi?ia
cordonului testicular.
Cordonul testicular (funiculus spermaticus), este organul de suspendare
al gonadei mascule ?i este format din artera ?i vena testicular?, filete
nervoase, cremasterul ?i canalul deferent. Este acoperit оn totalitate de
peritoneul visceral. Lungimea cordonului testicular variaz? оn raport cu
specia animalelor ?i pozi?ia testiculelor. Astfel, la rumeg?toare,
funiculul testicular este relativ lung, iar la cabaline – scurt. Vierul,
cвinele ?i iepurele au un cordon testicular lung.
Canalul deferent (ductus deferens) este un conduct lung, aproape
rectiliniu, care ia na?tere la nivelul cozii epididimului din canalul
epididimar, f?r? o delimitare precis?, trece pe la nivelul marginii
epididimare a testiculului, particip? la formarea cordonului testicular ?i
p?trunde оn cavitatea abdominal? prin inelul inghinal superior, orientвndu-
se spre gвtul vezicii urinare ?i deschizвndu-se оn uretr?.
Canalul deferent are trei por?iuni: funicular?, abdominal? ?i pelvian?.
Оn zona dorsal? a vezicii urinare, la taur, berbec, ?ap ?i arm?sar canalul
deferent formeaz? o dilata?ie alungit? (ampula ductus deferentis) cu o
lungime de 12-15cm ?i diametrul de 4-8mm. La taur u?or se palpeaz? prin
explora?ie transrectal?. Aceast? forma?iune lipse?te la vier ?i este redus?
ca volum la cвine. La taur, berbec ?i ?ap ampulele deferen?iale servesc ca
rezervor pentru acumularea spermiilor оn perioada excita?iei sexuale ?i,
prin masajul lor, se poate provoca ejacularea. Histologic canalul deferent
prezint? o mucoas? c?ptu?it? cu celule de tip glandular (la vier lipsesc),
un strat muscular ?i o seroas?. Celulele glandulare elimin? un secret care
se оnl?tur? la spermi оn timpul ejacul?rii.
Canalul ejaculator. Este por?iunea terminal? a c?ilor genitale propriu-
zise ?i rezult? din unirea extremit??ii caudale a canalului scurt de cв?iva
milimetri ?i lipse?te la speciile care nu au glande seminale (carnivore,
roz?toare). Fiecare canal ejaculator se deschide la nivelul unui pliu
longitudinal al mucoasei uretrale.
Uretra este un conduct comun al aparatului genital ?i celui urinar;
uretra la mascul are dou? por?iuni: uretra intrapelvin? ?i uretra
extrapelvin?.
Por?iunea intrapelvin? este delimitat? anterior de gвtul vezicii urinare
?i, posterior, de arcada ischiatic?. Se g?se?te pe plan?eul bazinului ?i
este оn contact strвns cu glandele anexe ale aparatului genital.
Peretele uretrei pelvine este format din mucoas?, stratul vascular
(cavernos) ?i musculoas?. Stratul cavernos este structurat dintr-un plex
bogat de vene foarte ramificate ce prezint? un adev?rat ?esut erectil. Оn
?estutul conjunctiv dintre vene se g?sesc numeroase fibre musculare netede.
Оn timpul excita?iei sexuale corpul cavernos se umple cu sвnge, se umfl?
?i, ca rezultat, lumenul uretrei se l?rge?te, оnlesnind deplasarea spermei.
Por?iunea extrapelvin? sau uretra penian? se оntinde de la arcada
ischiatic? pвn? la vвrful penisului, unde se deschide prin meatul urinar.

Glandele anexe ale aparatului genital mascul

Aparatul genital mascul este dotat cu o serie de glande cu secre?ie
extern?, care asigur? prin produsul lor formarea spermei. Aceste glande, оn
cea mai mare parte, sunt a?ezate la nivelul uretrei intrapelvine: glandele
seminale, prostata ?i glandele bulbo-uretrale.
Оn peretele uretrei peniene se g?sesc o serie de glande mici, glandele
lui Littre.
Glandele anexe ale aparatului genital mascul sunt endocrine dependente.
Se dezvolt? la pubertate ?i involueaz? foarte mult dup? castrare.
Glandele seminale (glandulae vezicularis) sunt forma?iuin pare a?ezate pe
de o parte ?i de alta a canalelor deferente, deasupra gвtului vezicii
urinare (lipsesc la carnivore ?i roz?toare).
La arm?sar glandele seminale au aspectul unor pungi piriforme lungi de 10-
15cm ?i cu un diametru ce poate atinge lungimea de 3-6cm. La taur glanda
este foarte doselat?, de culoare cenu?ie, lung? de 12-15cm, lat? de 3-4cm
?i groas? de 2-3cm; la berbec ?i ?ap glandele seminale au lungimea de 4-5cm
?i respectiv – 3-4cm. La vier glanda seminal? este cea mai voluminoas?
dintre glandele accesorii ale aparatului genital (12-15cm оn lungime).
Peretele glandei seminale este format din trei straturi: mucoasa,
musculoasa ?i adventicea.
Glandele reprezint? o larg? cavitate central?, c?ptu?it? cu un epiteliu
cu numeroase cripte оn care se deschid glandele de tip tubulo-alveolar.
Musculoasa este format? din dou? straturi foarte fine de fibre musculare
netede (intern circular ?i extern longitudinal) ?i are rolul de a elimina
secre?ia.
Adventicea este reprezentat? de un strat sub?ire de ?esut conjunctiv ?i
con?ine o serie de microganglioni simpatici.
Glanda prostat? (gl. prostata) este o forma?iune impar?, prezent? la
toate speciile, a?ezat? оn fa?a cranio-dorsal? a uretrei intrapelvine.
Glanda este format? din corpul prostatei (fac excep?ie berbecul ?i ?apul)
?i por?iunea diseminat? (cu excep?ia arm?sarului). La arm?sar prostata,
foarte bine dezvoltat?, este de culoare galben? ?i formeaz? doi lobi
laterali volumino?i (5-8cm lungime, 3-5cm l??ime) ?i un istm. La taur
corpul prostatei este redus, lung de 1,5cm, lat de 3-4cm ?i gros de 1,5cm;
por?iunea diseminat?, gland? de tip tubulo-alveolar, se оntinde pe toat?
lungimea uretrei pelvine. La berbec ?i ?ap glanda este reprezentat?
exclusiv prin tubulo-acinii disemina?i radial оn peretele uretrei. La vier
prostata este format? dintr-un corp prostatic foarte mic 2-3cm ?i 25g
greutate) ?i o por?iune diseminat?.
Prostata о?i vars? con?inutul оn uretr? prin intermediul a 10-20canale
excretoare.
Glandele bulbouretrale (gl. bulbourethralis) sunt pare, de form? ovoidal?
?i se g?sesc de o parte ?i de alta a uretrei, imediat оnaintea arcadei
ischiatice. Lipsesc la cвine. La arm?sar ?i taur glanda bulbo-uretral? este
de m?rimea unei nuci (2,8-3cm) оn lungime ?i 1,8-2cm оn grosime). Palpa?ia
acestor glande prin traversul rectului e imposibil?, deoarece sunt
acoperite de mu?chiul bulbo-cavernos. La berbec ?i ?ap glandele
bulbourentrale sunt de 2-2,5 ori mai mici. Glanda bulbo-uretral? este
foarte dezvoltat? la vier. Are form? conic?, turtit? dorso-ventral ?i se
оntinde de la arcada ischiatic? pвn? la vвrful vezicii seminale (are 12-
18cm оn lungime, 3-5cm оn l??ime ?i 2-3cm оn grosime). Greutatea glandei
este de 150-200g. La arm?sar, taur, berbec ?i ?ap secre?ia bulbo-uretral? e
de o consisten?? apos-seroas?. La vier consisten?a este vвscoas?. Canalele
excretorii se deschid оn canalul uro-genital.
Penisul (penis) sau organul copulator al masculului este alc?tuit din
r?d?cin?, corp ?i gland penian.
R?d?cina penisului este alc?tuit? din dou? ramuri (bra?e), care se inser?
pe jum?tatea corespunz?toare a arcadei ischiatice ?i este acoperit? de
mu?chiul ischiocavernos.
Ramurile, unindu-se, dau na?tere corpului penian. Corpul penisului are o
form? rectilinie (la rumeg?toare ?i suine prezint? o dubl? inflexiune – S-
ul penian) ?i este orientat оnainte, printre coapse pвn? la regiunea
ombilical? (la motan ?i iepuroi penisul este orientat caudal).
Corpul penian, constituit din corpul cavernos, uretr? ?i corpul spongios
al uretrei, are o form? cilindric?, u?or turtit? lateral. Se afl? оn raport
cu marginea sa superioar?, cu peretele ventral al bazinului ?i abdomenului.
Marginea sa inferioar? este rotunjit? ?i ad?poste?te uretra spongioas?,
acoperit? оn totalitate de mu?chiul bulbocavernos la arm?sar ?i numai
par?ial la celelalte specii.
La exterior corpul penisului este acoperit de o tunic? fibroas? –
albugineea, sub care se g?sesc doi corpi cilindrici caverno?i, delimita?i
de un sept penian conjunctiv. Septul penian este complet la carnivore ?i
iepure ?i incomplet sau perforat de numeroase orificii la celelalte
mamifere domestice. Оn ?an?ul ventral se afl? uretra ?i corpul spongios
periuretral.
Ca structur? histologic?, corpul cavernos este dotat cu o albuginee
extern? groas?, format? din fibre colagene ?i elastice, dispuse оn dou?
straturi: circular intern ?i longitudinal extern. Din albuginee ?i septum
se deta?eaz? trabecule care formeaz? cavit??i (caverne) c?ptu?ite cu un
endoteliu. Cavit??ile trabeculare, mici la periferia corpului cavernos ?i
lungi оn profunzime, sunt interpuse оntre arterele aferente ?i unele
aferente, endoteliul lor fiind o continuare a endoteliului vascular.
Corpul spongios al penisului (?esutul spongios uretral) este dispus оn
jurul uretrei, fiind оmbr?cat de o albuginee fin? care con?ine, pe fa?a sa
intern?, fibre musculare netede dispuse circular. Cavit??ile sanguine sunt
delimitate de trabecule conjunctive constituite din fibre elastice, celule
musculare netede ?i fibre rare de colagen ?i sunt c?ptu?ite la interior de
un endoteliu. Ele se deschid оn plexul venos al mucoasei uretrale.
Raportul dintre cavernele ?esutului erectil ?i scheletul conjunctiv
trabecular al corpului cavernos determin? dou? tipuri de penis: tipul
fibroelastic ?i tipul cavernos-muscular.
Tipul de penis fibro-elastic este caracterizat prin dominarea scheletului
trabecular conjunctiv ?i a unei albuginei groase, pu?in extensibil?.
Penisul este lung, formeaz? o flexur? sigmoidal?, are o rigiditate sporit?,
iar erec?ia este asigurat? de desfacerea S-ului penian (rumeg?toare,
suine).
Penisul de tip cavernos-muscular are un ?esut cavernos mai dezvoltat ?i o
albuginee mai sub?ire. Structurile erectile оn stare de repaus sunt moi ?i
compresibile, iar оn timpul erec?iei penisul devine dur, se alunge?te ?i se
m?re?te оn volum.
Extremitatea anterioar? a penisului constituie glandul (capul penisului)
?i este reprezentat de o forma?iune mai mult sau mai pu?in evident? (оn
func?ie de specie), delimitat? de restul penisului printr-o u?oar?
strangula?ie, colul glandului. Uretra, care se deschide la polul apical al
capului penisului, la unele specii prezint? o prelungire — processus
uretrae.
La arm?sar penisul are forma cilindric?, cu o lungime de 50-60cm оn
repaus ?i 80-90cm оn erec?ie; diametrul оn repaus este de 4-6cm, iar оn
erec?ie poate ajunge la 8-10cm. Por?iunea liber? a penisului este acoperit?
de un tegument sub?ire, de culoare neagr? sau marmorat?; la baza cavit??ii
furoului formeaz? un pliu circular – inelul prepu?ial.
Glandul este bine dezvoltat, prezint? un corp cavernos desinest?t?tor, de
aspectul unei ciuperci, devine foarte voluminos оn erec?ie. Оn cazul оn
care erec?ia glandului se produce оnaintea intromisiunii, aceasta nu mai
poate avea loc din cauza dimensiunii exagerate a glandului. Glandul este
separat de restul por?iuini libere printr-un col evident ?i prezint?
circular o margine proeminent? – coroana glandului. Pe partea sa anterioar?
se g?se?te o adвncitur? – fosa glandului, оn care se g?se?te por?iunea
terminal? a uretrei – procesul uretral, lung de 2-2,5cm.
Penisul taurului este lung de 100-170cm, dar este sub?ire оn compara?ie
cu cel al arm?sarului. Оnainte de a se angaja оntre bursele testiculare,
formeaz? o dubl? inflexiune – «S»-ul penian, pe curbura inferioar? a c?ruia
se ata?eaz? cei doi mu?chi netezi retractori ai penisului.
La taur, pe gвtul glandului, slab dezvoltat, este un ligament, care este
orientat c?tre capul penisului, оn stвnga. Procesul uretral nu dep??e?te
glandul penian.
La berbec ?i ?ap glandul este mai bine dezvoltat, asimetric ?i prezint?
la nivelul gвtului doi tuberculi. Uretra dep??e?te mult glandul (cu 3-4cm),
formвnd un apendice vermiform.
Glandul la ?ap are numai un tubercul stвng, iar apendicele vermiform este
mai scurt.
Penisul la vier este lung de 50-60cm, de tipul fibro-elastic, formeaz?
«S»-ul penian, dar acesta este situat оnaintea burselor testiculare.
Por?iunea liber? a penisului, lipsit? de gland, este u?or ascu?it? ?i
r?sucit? spre stвnga, оn form? de sfredel. Aceast? structur? faciliteaz?
p?trunderea penisului printre papilele cervixului scroafei. Оn timpul
actului coital, ejacularea efectuвndu-se intrauterin.
Organul copulator al cвinelui prezint? deosebiri esen?iale. Este lung de
15-20cm, por?iunea liber? reprezentвnd cam jum?tate din lungimea total?.
Corpul cavernos, baza anatomic? a por?iunii fixe a penisului, are o form?
conic?, cu un ?an? ventral оn care se g?se?te uretra, un rafeu longitudinal
complet (doi corpi caverno?i). La nivelul por?iunii libere, corpul cavernos
este оnlocuit de osul penian cu lungimea de 8-12cm, care are form? conic?,
este prev?zut cu un jgheab longitudinal ventral pentru uretr? ?i se termin?
anterior printr-un cordon fibros ce ajunge pвn? la vвrful penisului. Osul
penian este acoperit оn totalitate de expansiunea ?esutului erectil
(spongios) al uretrei care formeaz? un gland foarte dezvoltat. Glandul se
оngusteaz? la mijloc, formвnd astfel partea anterioar?, parte alungit? a
glandului, ?i partea posterioar?, bulbii glandului.
Bulbii glandului sunt foarte dezvolta?i ?i intrarea lor оn erec?ie, dup?
intromisiune, asigur? (al?turi de contrac?ia musculaturii vestibulului
vaginal al femelei), prelungirea actului coital.
Vвrful glandului este ascu?it, orientat оn jos, sub el se deschide
uretra.
Prepu?iul sau furoul (praepu?ium) la taur, berbec, ?ap, vier ?i cвine
prezint? o cut? a pieii abdomenului оn care este ad?postit? por?iunea
liber? a penisului. Are forma unei cavit??i tubulare, prev?zut? la
extremitatea cranial? cu o deschidere circular? – orificiul prepu?ial, iar
la cea posterioar? – оnchis?, ca un fund de sac. Ca structur?, prepu?iul
este format din tegumentul extern, prezentat de pielea regional?; la unele
specii are un smoc de p?r la orificiul prepu?ial (taur, vier). Tegumentul
intern, prezentat de foi?a parietal? ?i foi?a visceral? оntre piele ?i
mucoas?, este bogat оn glande sebacee modificate. Caudal cavit??ii
prepu?iale, foi?a parietal? trece оn foi?a visceral?, lipsit? de forma?iuni
glandulare, care оmbrac? penisul. Aceast? foi?? este foarte fin? ?i face
glandul penian foarte sensibil.
La vier furoul este un canal оngust, adвnc; se deschide printr-un
orificiu strвmt prev?zut cu un smoc bogat de p?r. Aproximativ la jum?tatea
sa prepu?iul prezint? o structur?, care-l оmparte оn dou?. Compartimentul
posterior este simplu cilindric ?i оn el se g?se?te por?iunea liber? a
penisului. Compartimentul anterior se prezint? cu o cavitate mai larg?,
care printr-un orificiu comunic? cu dou? diverticule largi (diverticulum
praeputii).
La majoritatea speciilor (taur, berbec, ?ap) prepu?iul este prev?zut cu
mu?chi protractori ?i mu?chi retractori. Mu?chii prepu?iali protactori
(craniali) sunt dispu?i la nivelul ostiumului prepu?ial, оntre tunica
abdominal? ?i piele, aderвnd la aceasta, de o parte ?i de alta a
ombilicului. Dup? actul sexual acestea asigur? revenirea prepu?iului оn
pozi?ie de repaus.
Retractorii pornesc din zona orificiului furoului, se orienteaz? caudal
?i trec pe deasupra burselor оn tunica dartoic?. Prin contractarea lor
sincron? se descoper? por?iunea liber? a penisului.
La arm?sar, prepu?iul are o structur? mai complicat?. El prezint? un sac
dublu din care se disting prepu?iul intern ?i extern, care sunt
constitui?i, la rвndul lor din tegumentul extern ?i intern.

Fiziologia aparatului genital mascul

Spermatogeneza

Testiculul este un organ care оndepline?te dou? func?ii: una gametogen?,
de a genera game?i masculini, ap?i pentru fecunda?ie ?i alta – endocrin?,
de elaborare a hormonilor sexuali masculini (androgeni), care au rol
important оn ini?ierea ?i men?inerea caracterelor sexuale secundare ?i a
activit??ii sexuale.
Gonadele masculine se formeaz? оn perioada embrio-fetal? ?i continu? s?
se dezvolte lent pвn? la apari?ia maturit??ii sexuale. Game?ii, ap?i pentru
fecunda?ie, se vor forma numai odat? cu instalarea pubert??ii.
Unitatea func?ional? a testiculului este tubul seminifer. Acesta este
delimitat de o membran? bazal? pe care se g?se?te epiteliul seminal.
Epiteliul seminal este format din celulele germinative, care prin diviziune
vor da na?tere spermiogoniilor, ?i din celulele Sertoli. Celulele Sertoli
au o dispozi?ie sinci?ial? (o delimitare pu?in vizibil?) ?i o baz? larg? de
implantare pe membrana bazal?, fiind desp?r?ite de grupuri dense de
celulele germinative; au o citoplasm? bogat? оn incluziuni, reprezentвnd
componentele de sus?inere ?i nutri?ie pentru celulele liniei seminale.
Celulele germinative se g?sesc оntr-o continu? diviziune. La apropierea
pubert??ii activitatea de multiplicare celular? se intensific?, astfel la
apari?ia maturit??ii sexuale оncepe formarea spermiilor.
Spermiogeneza este un proces complex care asigur? formarea spermiilor din
spermiogonii, incluzвnd spermiocitogeneza, sau formarea spermiocitelor
primare ?i secundare ?i aprimiatomorfogeneza care const? оn formarea
spermatozoidului fertil din spermida imatur?.
Оntregul proces de gametogenez? se desf??oar? оn patru perioade (de
multiplicare, cre?tere, formare ?i maturare), celula sexual? trecвnd prin
fazele de spermatogonie, spermatocit de ordinul I ?i II, spermid? ?i
spermiu matur.
Diferite faze ale spermiocitogenezei pot fi urm?rite la examenul
histologic al sec?iunilor transversale ale tubilor seminiferi, mai ales оn
perioada sezonului de reproducere. Pe membrana bazal? a tubului seminifer
se observ? celulele liniei seminale (germinative), avвnd ca elemente de
baz? spermiogoniile; acestea provin din celulele germinative care оnainte
de pubertate dau na?tere prin diviziuni mitotice la spermogonii pr?foase ?i
apoi crustoase, care formeaz? spermiocitele de ordinul I. Ele о?i m?resc
dimensiunile, la sfвr?itul evolu?iei ?i devin elementele celulare cele mai
voluminoase de pe linia seminal?. Pвn? la acest stadiu, mitozele se
realizeaz? ecua?ional, adic? fiecare cromozom se dedubleaz?, fapt care
conduce la ob?inerea a dou? celule fiice echivalente cu celula mam?.
Diviziunea prin care un spermatocit de ordinul I d? na?tere la dou? de
ordinul II este reduc?ional? (de maturare); fiecare cromozom din perechea
existent? оn celula mam? rece оn celulele fiice, ele avвnd un num?r haploid
de cromozomi.
Spermatoci?ii de ordinul II sufer? o nou? diviziune mitotic?,
gomeotipic?, dar cu num?r haploid de cromozomi; Ѕ dintre celule au
cromozomul X ?i Ѕ cromozomul Y al sexului. Transformarea spermiocitului de
ordinul II оn spermatide marcheaz? debutul fazei de formare sau de
spermatomorfogenez?.
Spermatidele sunt ini?te celule mici, rotunde. Morfogeneza are loc оn
prelungirile protoplasmatice ale sinci?iilor Sertoli – celule de sus?inere,
cu func?ie nutritiv? ?i endocrin?. Celulele Sertoli sunt bogate оn glucoz?,
acizi amina?i ?i vitamine (A, E, complexul B) – substan?e care, probabil
sunt folosite оn perioada de formare. Fiecare celul? sertoli cuprinde
concomitent 8-12 spermide. Prin transform?ri complicate, din spermide se
formeaz? spermatozoizi. Acest proces are loc оn felul urm?tor. Nucleul
spermatidei, voluminos ?i hipercromatic, migreaz? spre unul din polii
celulei ?i formeaz? capul; idiosomul prin partea sa central? formeaz?
acrozomul care acoper? nucleul spermatozoidului. Citoplasma se alunge?te оn
sens opus. Din centrozomi se formeaz? doi centrioli (distal ?i proximal) ?i
elementele axiale ale spermatozoidului, iar din mitocondrii – elementele
spiralate. Citoplasma se condenseaz? de-a lungul piesei intermediare. La
nivelul gвtului r?mвne o cantitate redus? de citoplasm? – pic?tura
protoplasmatic?, care va dispare оn procesul de maturare a
spermatozoidului. La sfвr?itul acestei faze spermatozoizii sunt implanta?i
оn sinci?iul sertolian, avвnd cozile libere spre lumenul tubului seminifer.
La оncheierea spermatogenezei, celulele spermatice, care erau sus?inute
de sinci?iul Sertoli, prin secre?ia de hialuronidaz?, se desprind ?i cad оn
lumenul tubilor seminiferi. Celulele epiteliului seminifer secret? un
lichid abundent care antreneaz? spermatozoizii ?i оi transport? spre
re?eaua testicular? ?i conurile eferente care оndeplinesc o absorb?ie a
fluidului seminifer ?i elaboreaz? un lichid propriu.
Maturi morfologic, permatozoizii se vor maturizeaz? fiziologic оn canalul
epididimar ?i ulterior оn c?ile genitale ale femelei.
Controlul hormonal al transport?rii prin c?ile spermatice implic?
testosteronul ?i ocitocina.
Epididimul ofer? spermatozoizilor posibilitatea de a-?i continua procesul
de maturare. Resorb?ia lichidului seminifer ?i concomitent secre?ia unui
alt fluid epididimar produce modificarea concentra?iei ionilor de Sodiu,
potasiu, calciu, clor, fosfor, al proteinelor, enzimelor ?i al gliceril-
fosforil-colinei, modificare necesar? matur?rii spermatozoizilor.
Maturarea fiziologic? a spermatozoizilor оn timpul tranzitului epididimar
const? оn:
— deshidratarea progresiv? a game?ilor;
— dobвndirea sarcinii electrice negative care оmpiedic? aglutinarea lor;
— deplasarea pic?turii protoplasmatice de la gвt la coada
spermatozoidului, fiind pierdut? оnaintarea ejacul?rii;
— acoperirea cu un оnveli? lipidic protector, care оi ap?r? de ac?iunea
nociv? a unor factori de mediu, оn special de Ph-ul acid;
— dobвndirea mobilit??ii ?i a capacit??ii fecundative.
Totu?i, motilitatea spermatozoizilor atinge parametrii normali оn timpul
intr?rii lor оn contact cu plasma seminal?, elaborat? de glandele anexe,
adic? оn timpul ejacul?rii, оn timp ce maturarea complet? a lor se produce
оn organele genitale femele, fenomen cunoscut sub denumirea de capacitare.
Durata total? a spermatogenezei de la stadiul de spermiogonie la cel de
spermatozoid matur este de 60-70 zile pentru taur ?i berbec ?i 50-60 zile
la arm?sar, vier ?i cвine; o spermiogonie formeaz? 6 spermatocite primare
?i 64 spermatozoizi (taur ?i berbec) 24 – ?i respectiv, 96 – la vier.
Durata gametogenezei este o constant? biologic? cu varia?ii foarte mici.
Schimbarea vitezei proceselor citologice prin modificarea regimului de
exploatare sau prin intensificarea nutri?iei reproduc?torului nu este
posibil?. De aceea, cunoa?terea acestor particularit??i are importan??
practic? deosebit?, deoarece оn func?ie de aceasta trebuie stabilit?
perioada necesar? preg?tirii masculilor pentru sezonul de mont?, ca ?i
regimul de folosire a reproduc?torilor la sta?iile de pr?sil?.
Parenchimul testicular posed? o intens? activitate spermatogenetic?.
Astfel, produc?ia medie zilnic? de spermatozoizi la taur ?i berbec este de
5-7mlrd, iar la arm?sar ?i vier – 15-20 mlrd game?i. Un gram de ?esut
testicular оntr-un minut elaboreaz? 8,5mii de spermatozoizi.
Trecerea spermatozoizilor prin epididim, de la por?iunea incipient? a
canalului epididimar pвn? la por?iunea lui terminal? este de 11 zile la
taur, оntre 12-15 zile la berbec ?i de 14 zile la vier.
Epididimul, ?i оn special coada epididimului, serve?te ca rezervor pentru
spermatozozi. Aici se concentreaz? o cantitate important? de game?i: la
taur ?i berbec 150-200 mlrd, iar la vier ?i arm?sar 200-300 mlrd
spermatozoizi. Astfel, rezerva de spermatozoizi din epididim asigur? la
taur ?i arm?sar necesarul pentru 10-15 monte, iar la berbec spermatozoizii
sunt suficien?i pentru 30-40 monte. La nivelul cozii epididimului
spermatozoizii r?mвn fertili circa 60 zile. Оn cazul unui repaus sexual
prelungit, cвnd spermatozoizii r?mвn mai mult timp оn epididim, se produce
«оmb?trвnirea» game?ilor, caracterizat? prin mobilitate sc?zut? sau
apari?ia unei cantit??i de spermatozoizi anormali. Se constat?, de altfel,
c? primul ejaculat recoltat dup? un repaus prelungit con?ine un num?r mai
mare de spermatozoizi patologici decвt ejaculatul urm?tor.
Оn coada epididimului metabolismul spermatozoizilor scade cu mult ?i ei
r?mвn оn stare de anabioz? datorit? reac?iei u?or acide, vasculariza?iei
mai abundente ?i temperaturii mai sc?zute cu 3-5(C оn pungile testiculare.
Temperatura testicular? mai joas? decвt temperatura intern? este absolut
necesar? pentru desf??urarea normal? a procesului de spermatogenez?.

Termoreglarea testicular?

La masculii mamiferelor domestice termoreglarea testicular? este
asigurat? de tunica scroto-dartoic?, mu?chiul cremaster ?i vasculariza?ia
venoas? a testiculului.
Asigurarea unei temperaturi optime care se situeaz? оn 3-5(C sub nivelul
temperaturii interne este esen?ial? pentru оndeplinirea func?iei
spermatogene a testiculului, func?ia endocrinogen? fiind neafectat?, a?a
cum se оntвmpl? la masculii criptorhizi.
Temperatura ?i umiditatea mediului ridicate sau febra prelungit?
afecteaz? par?ial, sau chiar determin? degenerarea liniei seminale.
Fibrele musculare netede ?i elastice din dartos ?i scrotum care se
contract? la temperaturi sc?zute ?i se relaxeaz? la cald, modific?
suprafa?a extern? a оnvelitorilor testiculare, ofer? o suprafa?? variabil?
de radiere a c?ldurii. Acest proces este influen?at ?i de ac?iunea de
ridicare sau deschiderea testiculelor оn burse prin contrac?ia mu?chiului
cremaster extern.
Termoreglarea testicular? este influen?at? ?i de:
— grosimea pieii locale;
— con?inutul glandelor sudoripare din pielea burselor prin secre?ia lor
accentueaz? pierderea de c?ldur?;
— artera spermatic? intern?, spiralat?, ?erpuie?te pe toat? lungimea
venei spermatice ?i printr-un schimb de c?ldur? eficient uniformizeaz?
temperatura оnvelitorilor testiculare cu cea a ?esutului testicular
reu?ind s? reduc? temperatura testicular? cu 5(C. La taur re?eaua bine
dezvoltat? a venei testiculare superficiale, aflate оn grosimea
albugineii, оndepline?te acela?i rol termoregulator.

Func?ia endocrin? a testiculelor

Func?ia endocrin? a gonadelor masculine const? оn formarea androgenilor.
Androgenii sunt sintetiza?i оn celulele leydig (glanda diastematic?) dintr-
un precursor care este radicalul acetat, etapele intermediare ale
biosintezei fiind: colesterolul, progesteronul, androstendiolul ?i оnfinal
testosteronul; biosinteza androgenilor este coordonat? de FCSH-ul
hipofizar. Acesta ac?ioneaz? asupra receptorilor specifici din membrana
celulelor Leydig, activeaz? adenil-ciclaza, care determin? sinteza acidului
adenozin-mono-fosforic – AMP – ciclic, activarea sa fiind un proces
dependent de protein-kinaz?. Protein-kinaza ac?ioneaz? prin fosforilare, оn
activarea de scurt? sau sinteza de lung? durat? a proteinelor implicate оn
controlul steroidogenezei.
Excesul de ICSH (Intersti?ial Cells Stimulating Hormone) determin?
sc?derea num?rului de receptori membranari, desensibilizeaz? adenil-ciclaza
?i depreseaz? (inhib?) sinteza hormonilor testiculari. Prolactina provoac?
sinteza receptorilor ICHS.
Hormonii androgeni determin? cre?terea organelor genitale оnainte de
pubertate, a glandelor anexe, dimortismul ?i comportamentul sexual.
Androgenii preg?tesc epiteliul germinativ s? r?spund? la FSH, men?in
troficitatea tubilor seminiferi ?i a liniei seminale, asigurвnd
spermiogeneza.
De la locul sintezei, testosteronul este drenat de vasele limfatice ?i
venoase оn circula?ia sistematic?, sau este transportat оn tubii seminiferi
printr-un sistem specific de transport.
Celulele Sertoli transform? testosteronul оn 5-alfa dehidrotestosteron ?i
androstan-3alfa-17betadiol; androgenii ?i FSH stimuleaz? celulele Sertoli
s? produc? protein? de legare a androgenilor care este secretat? оn
lichidul tubului seminifer, avвnd rolul de a transporta androgenii ?i
spermii prin acest fluid la epididim.
Este cunoscut, c? epididimul resoarbe cea mai mare parte a lichidului
secretat de tubii seminiferi care a transportat spermii prin c?ile
spermatice intra-testiculare; aceast? resorb?ie este reglat? de
concentra?ia androgenilor din lichidul seminifer ?i nu de cea sanguin?.
Unii componen?i specifici din plasma seminal? (inozitolul, gliceril-
fosforil-colina) sunt secreta?i de epididim sub ac?iunea androgenilor din
sвnge.
Testosteronul intr? оn celula secretoare a glandei anexe, оn citoplasma
c?reia este transformat оn 5-alfa dehidrotestosteron оnainte de legarea la
un receptor citoplasmatic; complexul steroid-receptor este translocat оn
nucleu, reac?ioneaz? cu situsul acestor ?i modific? activitatea cromatinei
nucleare. Оn acest mod androgenii regleaz? producerea unor componente
specifice ale plasmei seminale, cum ar fi fructoza ?i acidul citric.
Androgenii au efect general, anabolizat asupra metabolismului masculilor,
ac?ionвnd asupra dezvolt?rii maselor musculare prin re?inerea azotului.

Rolul organelor anexe ale aparatului genital mascul

Anexele aparatului genital sunt: glandele bulbo-uretrale, prostata,
veziculele seminale, canalele deferente ?i uretra pelvin?.
Canalele deferente sunt organe musculare ?i tubulare ce оndeplinesc rolul
de conducere a spermatozoizilor de la epididim spre uretr?; prin secre?ia
unui fluid contribuie la ejaculare, iar prin por?iunea terminal? dilatat?,
care este prezent? la arm?sar, taur, berbec ?i cвine, оndeplinesc un rol de
stocare a spermatozoizilor. Ampulele canalelor deferente se deschid оn
uretr? оmpreun? cu canalul excretor al veziculei seminale de pe aceea?i
parte, alc?tuind canalul ejaculator.
Glandele bulbo-uretrale sunt mici ?i rotunjite la arm?sar, taur ?i berbec
?i foarte dezvoltate la vier. Оnaintea оmpreun?rii secre?ia produs? de
glandele bulbo-uretrale ?i de glandele Littre realizeaz? оndep?rtarea
impurit??ilor ?i a pic?turilor de urin? din uretr? ?i umeze?te glandul
penisului, facilitвnd intromisiunea.
La vier glandele bulbo-uretrale produc o secre?ie foarte vвscoas? care
devine lipicioas? ?i cap?t? aspect gelatinos оn contact cu secre?ia
seminal?; оn monta natural? ea оmpiedic? refularea spermei din uter,
constituind un “dop biologic” оn canalul cervical.
Prostata este alc?tuit? din 2 por?iuni (corp ?i partea diseminat?) ?i are
o secre?ie apoas?. Secre?ia prostatei ?i a veziculelor seminale se amestec?
cu spermatozoizii ?i formeaz? оn cea mai mare parte plasma seminal?.
Secre?ia prostatic? are un rol important оn biologia spermatozoizilor.
Spermatozoizii imobili оn testicul, оn contact cu secre?ia glandelor anexe,
ajung la mobilitatea maxim? sub influen?a secre?iei prostatice.
Оn compozi?ia acestei secre?ii se g?se?te o baz? azotat? (spermina),
lecitin? ?i corpi alcaloizi. Secretul prostatic con?ine enzime, substan?e
minerale, cantit??i mici de zah?r ?i substan?e biologic active –
prostaglandine (PG) ?i vasopresin? care favorizeaz? contrac?iile uterine ?i
deci, transportarea spermatozoizilor оn c?ile genitale femele.
Оn afar? de acestea, оn secretul glandei prostatice se mai con?ine
cantit??i considerabile de acid citric zinc ?i antiaglutinine – substan?e
proteice ce ap?r? spermatozoizii de aglutinare.
Veziculele seminale sunt situate lateral de ampulele canalelor deferente
?i оn apropierea gвtului vezicii urinare, sunt saciforme la arm?sar ?i vier
?i au aspect doselat la rumeg?toare. Secre?ia seminal? con?ine fructoz?,
acid citric, proteine, enzime, potasiu ?i altele, care sunt indispensabile
оn metabolismul spermatozoizilor. Fructoza care constituie substratul
energetic necesar metabolismului anaerob al celulei spermatice este оn
cantitate mare оn secre?ia seminal? de la taur ?i berbec; mic? la vier ?i
arm?sar, lipse?te complet la cвine.
La arm?sar secre?ia seminal? gelatinoas? оncleie canalul cervical,
prevenind оn a?a fel refularea spermei din uter.

Reglarea neuroendocrin? a func?iei sexuale la masculi

Spre deosebire de femele, la care func?ia de reproduc?ie se manifest?
periodic, sub forma unor cicluri de c?lduri, la reproduc?torii masculi
func?ia de reproduc?ie este continu?.
Primele semne ale activit??ii sexuale la masculi apar timpuriu ?i constau
оn efectuarea saltului pe alte animale din lot, indiferent de sexul
acestora. Mai tвrziu apare preferin?a pentru femelele оn c?lduri. Momentul
maturit??ii sexuale este considerat atunci cвnd оn sperm? se g?sesc game?i
maturi. Activitatea reproductiv? este condi?ionat? de manifestarea normal?
a reflexelor sexuale.
La masculi, ca ?i la femele atвt func?ia de reproduc?ie cвt ?i
comportamentul sexual sunt dirijate de sistemul neuroendocrin. Ambele
influen?e, nervoas? ?i umoral?, stau оn leg?turi reciproce ?i multiple.
Centrul principal al celor dou? dirij?ri este diencefalul care influen?eaz?
activitatea axei hipotalamo-hipofizare. Excita?iile nervoase pornesc direct
din encefal spre organele sexuale. Activitatea sexual? a diencefalului este
influen?at? de cortex, care se afl? оn permanen?? sub efectul excita?iilor
interne ?i externe. Excita?iile care se repet? cu regularitate devin
dinamic stereotipe, l?sвnd urme оn cortex. La repetarea excita?iilor apar
r?spunsuri, sub forma unor reflexe condi?ionate. Sub influen?a androgenilor
о?i fac apari?ia dou? cвmpuri nervoase. Primul este centrul libidoului care
reac?ioneaz? sub efectul androgenilor. Centrul libidoului la masculi se
deosebe?te de cel al femelelor, printr-o activitate permanent?. Al doilea
cвmp nervos sau centru este situat оn diencefal. Activitatea acestuia nu
este specific? sexului ?i face parte din mecanismul circuitului func?ional
sexual.
Condi?ia apari?iei reflexelor sexuale este aceea ca оn organism s?
circule cantit??i optime de androgeni, care s? determine o stare de
excita?ie a centrului libidoului. A?a cum se ?tie reflexele se оmpart оn
оnn?scute (necondi?ionate) ?i dobвndite (condi?ionate).
Reflexele necondi?ionate se manifest? prin tendin?a de оmpreunare care
este caracteristic? tuturor organismelor. Peste reflexele оnn?scute se
suprapun cele dobвndite, care intensific? sau tempereaz? manifest?rile
activit??ii sexuale.
Ac?iunea reflexelor condi?ionate se realizeaz? cu ajutorul analizatorilor
vizuali, auditiv, olfactotactili. Pe aceste c?i activitatea sexual? este
intensificat?.
La realizarea reflexelor sexuale particip? aparate receptoare, senzitivo-
senzoriale, cu localizare оn organele genitale, care sunt bogate оn
termina?ii nervoase.
Termina?iile senzitive reac?ioneaz? la excita?iile pe care le transmit
sistemului nervos central, cele motoare provoac? contrac?ii musculare, iar
cele secretoare determin? eliberarea secre?iei glandelor anexe ale
aparatului genital.
Transmiterea la scoar?? a diferitor impulsuri din mediul ambiant (lumina,
temperatura, vederea unei femele оn c?lduri etc.) se realizeaz? cu ajutorul
organelor de sim? (al v?zului, mirosului, auzului ?i sim?ului tactil).
Excitan?ii meidului extern produc impulsuri care se transmit pe aceste c?i:
la scoar?? ?i ac?ioneaz? asupra unui mecanism de excita?ie central, dar
numai cвnd acesta este sensibilizat de hormonii androgeni.
De la nivelul scoar?ei pleac? impulsuri nervoase la hipotalamus, fiind
stimulat? eliberarea factorilor declan?atori RF (Releasing Factors). Оn
acest fel celulele hipofizei anterioare sunt stimulate pentru secre?ia
hormonilor FSH ?i ICSH.
Hormonul ICSH (Intersti?ial Cells Stimulating Hormone) stimuleaz?
secre?ia celulelor intersti?iale Leydig, respectiv secre?ia de androgeni,
hormoni care men?in reactivitatea sistemului nervos ?i stabilesc un anumit
grad de excitabilitate. Androgenii preg?tesc epiteliul germinativ s?
r?spund? la FSH, men?in troficitatea tubilor seminiferi ?i a liniei
seminale, fiind indispensabili unei spermiogeneze normale, contribuie la
transportul spermiilor ?i la copulare. Hormonii androgeni determin?
cre?terea organelor genitale оnainte de pubertate, a glandelor anexe,
dimorfismul ?i comportamentul sexual.
FSH-ul este implicat оn dezvoltarea stadiilor incipiente ale
spermiogenezei, aceasta fiind coordonat? de androgeni; testosteronul
asigur? diviziunea reduc?ional? a spermiocitelor primare, formarea
spermidelor incipiente ?i apoi a spermiilor; balansa FSH-ICSH – androgeni
men?ine continuitatea spermiogenezei.
Ocitocina, hormon al hipotalamusului, determin? contrac?ia musculaturii
netede a canalelor seminale la fiecare 7-8 secunde, asigurвnd migra?ia
spermiilor prin tubii seminiferi ?i tranzitul epididimar al game?ilor, iar
оn timpul actului sexual contrac?iile musculaturii netede a c?ilor
spermatice ?i ale glandelor anexe asigur? eliminarea spermei (ejacularea).
Prin urmare, hormonii constituie o verig? importan?? оn lan?ul regl?rii
nervoase a proceselor sexuale. Оn afar? de hormonii hipofizari ?i cei
testiculari, оn procesul de reproduc?ie la masculi particip? ?i al?i
hormoni ca: hormonii secreta?i de suprarenal?, epinefrina care reduce
concentra?ia ?i mobilitatea spermiilor, tiroxina care are efect favorabil
asupra libidoului sexual, оn timp ce tiroidectomia suprim? procesele
sexuale.
Activitatea glandelor endocrine depinde de sistemul nervos. Datorit?
interac?iunii reciproce a sistemului nervos ?i celui endocrin este posibil?
declan?area actului sexual.

Actul sexual (monta, copula?ia sau coitul)

Actul sexual reprezint? un proces complicat de interac?iune reciproc?
care const? оn оmpreunarea a doi reproduc?tori de sexe opuse, оn urma
c?reia sperma masculului este depus? оn aparatului genital feminin. Actul
montei este asigurat de un mecanism neuroendocrin, la baza c?ruia st?
desf??urarea reflexelor sexuale necondi?ionate peste care s-au suprapus
reflexele condi?ionate.
Totalitatea reflexelor sexuale necondi?ionate constituia instinctul
sexual. Acesta se manifest? odat? cu apari?ia maturit??ii sexuale – moment
оn care оncep s? fie eliminate de pe ovar ovule mature ?i din testicul
spermatozoizii fertili.
Reac?ia organismului la hormonii sexuali se exprim? prin dorin?a de
оmpreunare, оn urma c?reia are loc actul de copula?ie.
Stimulii senzoriali externi (insola?ia, temperatura, lumina, semnalele
acustice, olfactive ?i tactile emise de masculi ?i femele оn c?lduri,
aspectele cantitative ?i calitative ale nutri?iei ?i altele) ac?ioneaz?
asupra sistemului nervos ?i hipotalamusului, antrenвnd mecanisme
neuroendocrine care stau la baza form?rii ?i manifest?rii reflexelor
sexuale.

Reflexele sexuale

Reflexele sexuale la majoritatea animalelor se succed оn urm?toarea
ordine: reflexul de erec?ie, de оmbr??i?are, de оmperechere sau
intromisiune ?i de ejaculare, toate acestea fiind precedate de c?utarea
partenerilor (reflexul de apropiere).

Reflexul de apropiere

C?utarea partenerilor se face prin semnale caracteristice emise de
femelele care transmit informa?ii despre starea lor de receptivitate ?i
ating masculii. Un rol important оn contactul dintre masculi ?i femele оl
au semnalele olfactive datorit? feromonilor, care determin? mirosul
specific al femelelor оn stadiul de excita?ie al ciclului sexual. Pentru
recunoa?terea partenerilor fona?ia ?i audi?ia constituie mijloace
deosebite.
La majoritatea speciilor, оn cadrul reflexului de apropiere masculii
adulmec? perineul ?i vulva femelelor, iar mirosul specific estral determin?
arm?sarul, taurul ?i berbecul s? adopte o postur? caracteristic?: оnal??
capul ?i ridic? buza superioar? dup? care treptat se excit?, se produce
erec?ia ?i se elimin? o cantitate mic? de secre?ie anex?.
Оncepвnd cu estrul, femelele prezint? o toleran?? sporit? fa?? de
masculi, se afl? оn apropierea lor, dar la tentativele de montare se
оndep?rteaz? sau оi atac? cu agresivitate. Femelele оn c?lduri devin
receptive, iar la apropierea masculilor adopt? de regul? o pozi?ie campat?,
ridic? coada ?i a?teapt? lini?tite monta.
Оn func?ie de specie reflexul de apropiere este cel mai evident la
arm?sar, care manifest? stare de agita?ie puternic?, nechez?turi frecvente,
adulmecarea regiunii vulvare, contact nazo-nazal timp de aproximativ cвteva
minute; uneori arm?sarul mu?c? iapa.
Berbecul se apropie de oaia оn c?lduri, o abordeaz? prin lovituri u?oare
cu capul ?i apoi, оn regiunea abdominal?, cu unul din membrele anterioare.
Vierul se plimb? оn jurul scroafei оn c?lduri, o оmpinge mai ales оn
regiunea flancului, scoate groh?ituri caracteristice, realizeaz? frecvente
contacte nazo-nazale ?i nazo-vulvare ?i saliveaz? abundent, pe m?sur? ce оi
cre?te treptat starea de excita?ie sexual?.
La taur reflexul de apropiere se manifest? prin mugete repetate,
saliva?ie ?i adulmecarea regiunii vulvare.

Reflexul de erec?ie

Erec?ia este reflexul sexual care о?i are sediul оn m?duva sacral? cu
contribu?ia scoar?ei cerebrale ?i a sistemului neuro-vegetativ.
Componentele nervoase parasimpatice care contribuie la erec?ie sunt
constituite din ramurile ventrale ale primelor 3 perechi de nervi sacrali,
din nervul splanhnic pelvin (cu rol оn vasodilata?ie ?i relaxarea
retractorului penian) al nervului pudend; ace?ti nervi stimuleaz? dilatarea
arterelor pelvine ?i оmpiedic? returul sвngelui venos din penis.
Erec?ia este asigurat? de afluxul sanguin оn cei doi corpi caverno?i
penieni ?i ?esutul spongios al uretrei, dilatarea sinusurilor cavernoase
fiind facilitat? de оncetinirea circula?iei de оntoarcere realizat? prin
contrac?ia musculaturii netede a corpilor caverno?i, ischiocaverno?i ?i
bulbospongio?i.
La taur оn timpul erec?iei, mu?chiul ischiocavernos produce 4-5
contrac?ii care pompeaz?, ridicвnd presiunea intrapenian? a sвngelui la
14000mm ai coloanei de mercur.
Exteriorizarea penisului la rumeg?toare ?i suine se produce ca urmare a
desfacerii “S”-ului penian.
Structura diferit? a penisului la arm?sar face ca presiunea maxim? din
corpii caverno?i s? fie de numai 1000mm coloan? de mercur.
La cвine erec?ia este ajutat? de contrac?ia sfincterului vulvar al
c??elei (?esut erectil vestibular) care urmeaz? intromisiunii ?i efectului
de pompare al mu?chiului ischiocavernos.
Timpul necesar erec?iei depline depinde de tipul organului copulator,
fiind оndelungat la tipul musculo-cavernos (arm?sar ?i cвine) ?i scurt la
tipul fibro-elastic (rumeg?toare ?i vier).

Reflexul de оmbr??i?are

Const? оn saltul masculului pe femela оn c?lduri ?i cuprinderea
flancurilor ei cu membrele anterioare. Arm?sarii ?i vierii prezint? o
manifestare intens? a reflexului de cuprindere pe cвnd la berbeci ?i tauri
acest reflex este mai pu?in evident. Fiind un reflex nespecific masculii
efectueaz? salturi pe femele care nu sunt оn c?lduri, al?i masculi sau
manechine. Acest reflex se produce numai оn cazul оn care masculul se poate
sprijini pe trenul posterior. Оn cazul unor tulbur?ri ale trenului
posterior (afec?iuni ale bazinului, articula?iilor, afec?iuni podale etc.)
masculul nu poate efectua saltul pe femel?.
Concomitent cu reflexul de salt ?i оmbr??i?are оncepe s? se manifeste ?i
reflexul de оmpreunare.

Reflexul de оmpreunare

Numit ?i reflexul de intromisiune sau coitul, el face parte din grupa
reflexelor necondi?ionate ?i const? оn introducerea penisului оn vaginul
femelei. Intromisiunea este condi?ionat? de erec?ie ?i salt. Dup?
introducerea penisului оn vagin, prin efectuarea unor mi?c?ri de trecere,
organul copulator percepe prin termina?iile nervoase de pe suprafa?a
glandului excita?iile termice ?i de presiune.
Aceste senza?i provoac? pe cale reflex? ejacularea prin excitarea
centrului ejacul?rii.
Intromisiunea penisului оn vagin este оnlesnit? de pozi?ia campat? a
femelei, de mucusul de c?lduri care tapeteaz? pere?ii vaginului, cвt ?i de
secre?iile glandelor anexe ale aparatului genital mascul.

Reflexul de ejaculare

Reflexul de ejaculare se produce оn urma intromisiunii ?i const? din
eliminarea spermei оn c?ile genitale.
Stimulii care ini?iaz? ejacularea pornesc de la gland, cei termici sunt
esen?iali la rumeg?toare, iar presiunea exercitat? de organul copulator
femel este caracteristic? necesar? pentru vier, cвine ?i arm?sar.
Contrac?iile succesive de tip peristaltic ini?iate la epididim ?i propagate
de-a lungul canalului deferent оmping treptat masa seminal? depozitat? la
nivelul epididimului sau ampulelor canalelor deferente pвn? la expulzarea
ei оn mediul exterior. Concomitent, componentele musculare netede din
pere?ii glandelor anexe se contract? ?i evacueaz? con?inutul acestora оn
uretr?.
Nervii simpatici care controleaz? ejacularea provin din perechile 2-5
lombari, sunt nervii pudenzi, hipogastrici ?i plexul pelvin; reflexul
ejacul?rii este stimulat de termina?iile nervoase din glandul penian.
Оn timpul ejacul?rii оncep s? func?ioneze succesiv glandele anexe ale
aparatului genital. Ini?ial, dup? reflexul de erec?ie se elimin? o
cantitate mic? de secre?ie produs? de glandele mucoasei uretrale ?i de
glandele bulbo-uretrale. Dup? secre?ia bulbo-uretral? se elimin? con?inutul
epididimului – masa de spermatozoizi, care se amestec? cu lichidul
prostatic ?i, оn sfвr?it, se elimin? secre?ia veziculelor (glandelor)
seminale.
Ejacularea poate fi sincron? ?i asincron?.
La rumeg?toare ejacularea se declan?eaz? sincron, adic? toate p?r?ile
componente ale spermei se elimin? оn acela?i timp.
La arm?sar, cвine ?i vier ejacularea se produce asincron: ini?ial se
elimin? secretul glandleor uretrale ?i bulbo-uretrale, ulterior se elimin?
masa de spermatozoizi amestecat? cu secretul glandei prostata ?i spre
sfвr?itul ejacul?rii se elimin? secretul glandelor seminale care оmpinge
sperma оn coarnele uterine; transformвndu-se оntr-o mas? gelatinoas?, la
monta natural? secre?ia seminal? оmpiedic? refularea spermei, constituind
un dop cleios biologic la nivelul lumenului cervical.

Reflexele sexuale la femele

Principalul mecanism fiziologic de reglare a algoritmului genetic al
reproduc]iei animalelor este instinctul sexual. Instinctul sexual (genetic)
se instaleaz? odat? cu maturitatea sexual? ?i se manifest? оn timpul
stadiului de excita?ie al ciclului sexual printr-un lan? de reflexe
necondi?ionate.
Оn succesiunea lor, ordinea reflexelor sexuale la femele este urm?toarea:
1. Reflexul erec?iei const? оn modificarea morfofiziologic? a aparatului
genital оnainte de mont? (coit). Prin erec?ie se produc procesele
indispensabile pentru a putea efectua actul sexual. La femelele
animalelor domestice erec?ia se materializeaz? оn tumefierea corpilor
caverno?i ai clitorisului, tumefierea vulvei ?i hiperemia activ? a
mucoaselor vaginului ?i cervixului, оn urma afluxului sanguin. Cecumul
se оntredeschide. Evolueaz? semnele estrului.
2. Reflexul de apropiere (locomotor) se caracterizeaz? prin c?utarea
partenerilor ?i atragerea masculilor. C?utarea masculilor se face prin
semnele caracteristice, care dau indica?ii asupra st?rii lor de
recep?ionare. Femela manifest? «ritualul de оngrijire» (mirosirea,
lingerea, mu?c?turile, jocul ?i lupta, atitudinea corporal?). Reflexul
de apropiere dup? timp coincide cu debutul fenomenului excita?iei
sexuale ?i treptat se schimb? cu reflexul de оmbr??i?are.
3. Reflexul de оmbr??i?are (maunting) se caracterizeaz? prin оncerc?ri
dese de a оnf?ptui saltul pe alte femele (sau masculi) ?i fixarea
corpului lor cu membrele anterioare. Femela se las? s?ltat? de alte
femele, dar nu admite saltul masculului. Reflexul culmin? cu fenomenul
de excita?ie sexual?.
4. Reflexul de оmperechere (de copula?ie, coitul), se manifest? prin
contractarea ritmic? a unor grupe de mu?chi ?i оndoirea coloanei
vertebrale. Femela se afl? оntr-o stare de excita?ie sexual? foarte
оnalt?. Clinic se remarc? nu numai mi?c?rile de copula?ie, dar ?i
luarea unei pozi?ii favorabile actului sexual. Reflexul se manifest?
numai оn timpul c?ldurilor ?i se оncheie cu ejacularea.
5. Reflexul de ejaculare la femele decurge оn dou? faze. Оn prima faz? se
elimin? secretul glandelor vestibulare ?i vaginale. Faza a doua a
ejacul?rii coincide cu momentul orgasmului. Оn acest timp apar
contrac?iile peristaltice, tetanice ale uterului ?i cervixului;
mucusul estral este aruncat din corpul uterin; la rumeg?toare mucusul
estral se scurge din abunden?? la fundul boltei vaginale.
La manifestarea reflexelor sexuale particip? diferite regiuni ale
sistemului nervos central ?i vegetativ, glande endocrine ?i factori
umorali. Valori sporite de estrogeni оn circuitul sanguin favorizeaz?
instalarea dominantei sexuale оn scoar?a cerebral?. Оn acest caz toate
sistemele organismului sunt mobilizate la оnf?ptuirea func?iei de
оnmul?ire. Este important de men?ionat оnsemn?tatea practic? a acestui
proces. Оn timpul dominantei sexuale la femele u?or se formeaz? reflexele
condi?ionate la mediul extern. Astfel, vacile deseori manifest? reac?ia
sexual? pozitiv? fa?? de operatorii pentru оns?mвn?area artificial?. Sunt
cunoscute cazuri, cвnd iepele ?i vacile care mai оnainte au fost
оns?mвn?ate, vin singure la punctul pentru оns?mвn?area artificial?. Cu
u?urin?? se formeaz? reflexe condi?ionate fa?? de masculii оncerc?tori.

Tipurile de mont? la diferite specii de animale ?i particularit??ile
actului sexual

Dup? specificitatea actului de mont? ?i locul de depunere a spermei
exist?:
— animalele cu оns?mвn?are natural? de tip vaginal, caracteristic
rumeg?toarelor;
— animalele cu оns?mвn?are natural? de tip uterin, exist? la cabaline,
suine ?i carnivore.
La animalele rumeg?toare, оn urma montei, sperma este depus? la nivelul
vaginului. Datorit? contrac?iilor uterine antiperistaltice de aspirare
circa 5% din spermatozoizi p?trund оn canalul cervical ?i uter. Restul
spermatozoizilor mor оn vagin, doar cei mai viguro?i pot trece prin cervix.
La animalele cu оns?mвn?are natural? de tip vaginal se constat?
urm?toarele caracteristici:
. actul montei are o durat? redus?: 2-5 secunde la ovine ?i 5-10 secunde
la taurine;
. func?ia glandelor anexe ale aparatului genital mascul ?i ejacularea se
desf??oar? sincron;
. volumul este redus (1-3 ml la berbec ?i 4-5 ml la taur), fiind
concentrat? оn spermatozoizi (2,5-3,5 mlrd/ml la berbec ?i 0,8-1,2
mlrd/ml la taur).
La animalele cu оns?mвn?are natural? de tip uterin, sperma оn urma
coitului, nimere?te оn corp ?i coarnele uterine. La aceste specii se
constat? urm?toarele:
. actul montei este prelungit (1-3 minute la cai; 10-15 minute la suine,
pвn? la 45 minute la cвini);
. glandele anexe genitale mascule func?ioneaz? succesiv оn timpul
coitului, prin urmare ejacularea este asincron?;
. volumul spermei este mare (la arm?sar 50-100ml, la vier 200-400ml, la
cвine 2-18ml) cu o concentra?ie redus? a spermatozoizilor).
La taurine actul montei const? оn cabrare, оmbr??i?are ?i efectuarea unor
mi?c?ri de explorare cu penisul de mic? amplitudine; imediat dup?
realizarea contactului cu mucoasa vulvar?, tarul execut? intromisiunea
printr-o penetrare violent? ?i un salt cu tot corpul, concomitent cu
ejacularea. Aceasta se produce la 1 secund? dup? contactul penisului cu
mucoasa vaginal?, eliminarea spermei avвnd o durat? de 0,3 secunde. Оn
timpul ejacul?rii glandul penian se r?suce?te u?or sau descrie o rota?ie
complet? de 360( оn sensul invers acelor de ceasornic ?i cu o amplitudine
de 6 cm оn diametru. Dup? ejaculare urmeaz? retragerea promt? a penisului
?i coborвrea lui.
Berbecul face saltul, execut? cвteva mi?c?ri de penetrare cu trenul
posterior, apoi coboar?; se produc astfel mai multe salturi оnaintea
intromisiunii propriu-zise, eviden?iate printr-o mi?care de penetrare
violent? ?i profund? a trenului posterior ?i a оntregului corp.
Datorit? erec?iei la berbec apendicele vermiform al penisului devine
rigid, dilata?ia uretrei de la baza acestuia se umple cu sperm?, iar
materialul seminal este expulzat sub presiune. Datorit? оngustimii meatului
urinar, jetul fiind orientat spre cervix.
La arm?sar actul montei se caracterizeaz? prin efectuarea unor mi?c?ri de
copulare caracteristice, оncepute imediat dup? intromisiune, cu o durat? de
pвn? la 1 minut ?i culminate cu ejacularea, care se eviden?iaz? prin
mi?c?rile ritmice ale cozii sau contrac?ia ritmic? a sfincterului anal. Cea
mai mare parte din sperm? este depus? оn uter, оntrucвt procesul uretral al
penisului p?trunde profund intracervical. Restul de sperm?, r?mas оn vagin
este оmpins de asemenea, оn uter prin mi?c?rile de copula?ie pe care le
efectueaz? penisul, asem?n?toare ale unui piston оntr-un cilindru.
Оn timpul montei la iap? se constat? o presiune negativ? оn uter,
realizat? printr-o inspirare adвnc? la intromisiune ?i ridicarea
abdomenului, capabil s? aspire circa 80ml de lichid prin cervixul relaxat.
Imediat dup? coit, оn vaginul iepelor se mai pot recupera 10-15ml sperm?
din cei 50-100ml ejacula?i.
Copula?ia dureaz? mai mult timp la vier; dup? salt, acesta efectueaz? o
serie de mi?c?ri de c?utare a vulvei cu penisul aflat оntr-o erec?ia
par?ial?. Intromisiunea eviden?iaz? mi?c?ri viguroase de copula?ie. Pe
toat? durata ejacul?rii vierul este imobil, lini?tit, оmbr??i?eaz? reflex
?i foarte strвns cu membrele anterioare femela. Extremitatea liber? a
penisului traverseaz? creasta care delimiteaz? vaginul anterior de cervix,
se inser? оn conductul spiralat endocervical, unde r?mвne blocat datorit?
corpilor caverno?i din timpul ejacul?rii.
Actul sexual la cвine prezint? dou? etape distincte. Prima, cu o durat?
de cвteva minute, const? оn realizarea intromisiunii pe seama rigidit??ii
asigurate de osul penian (erec?ia prematur? compromite intromisiunea) apoi
оn efectuarea unor mi?c?ri viguroase a trenului posterior, care induc
erec?ia deplin? a bulbilor penieni ce оmpiedic? retragerea organului
copulator mascul din c?ile genitale ale c??elei; frac?iunea spermatic? din
ejaculat este eliminat? оn circa 80 secunde, marcвnd sfвr?itul primei faze
a actului sexual. Etapa a doua dureaz? 3-45 minute оn care cei doi
parteneri se afl? оn pozi?ie crup? la crup?. Adoptarea acestei pozi?ii
determin? r?sucirea cu 180 grade оnapoia osului penian, fapt care
accentueaz? turgescen?a penisului prin оmpiedicarea evacu?rii sвngelui;
decuplarea se realizeaz? numai dup? relaxarea vulvei ?i a corpilor
vestibulari.

Оns?mвn?area animalelor

La reproducerea animalelor se folosesc dou? metode de оns?mвn?are:
natural? ?i artificial?.
La оns?mвn?area natural? cresc?torul alege ?i potrive?te reproduc?torii
?i asigur? condi?iile necesare pentru actul montei masculului cu femela
respectiv?. La оns?mвn?area artificial? actul montei (coitul) nu are loc:
sperma este depus? оn aparatul genital femel cu ajutorul unor instrumente
speciale.

Sistemele de mont?

Actul sexual la animale poart? denumirea de mont? sau coit. Pentru
realizarea montei sunt necesare urm?toarele condi?ii: femela s? fie оn
c?lduri ?i s? accepte masculul: masculul s? fie capabil de a efectua actul
copulator, adic? s? prezinte poten?? sexual?. Оn acest sens, el trebuie s?
manifeste оn mod corect reflexele sexuale.
Monta cunoa?te mai multe sisteme dintre care mai folosite sunt: monta
liber? ?i monta dirijat?.
Monta dirijat? (monta de mвn?). La acest sistem de mont? reproduc?torii
masculi se ?in separat de femele, care оn perioada de c?lduri sunt duse
pentru a fi montate. Actul montei se face оn prezen?a ?i sub supravegherea
atent? a personalului calificat. Cu acest prilej se face potrivirea
perechilor ?i se apreciaz? starea de s?n?tate a organelor genitale ale
femelelor оn c?lduri, pentru a evita оmboln?virea masculilor. Оnainte de
actul montei organele genitale ale femelelor se spal? cu ap? cald?, iar la
iap? coada se оnf??oar? cu o band? de tifon ?i se d? оntr-o parte.
Pentru buna desf??urare a activit??ii de reproducere prin sistemul de
mont? dirijat? este important? alegerea momentului optim pentru
оns?mвn?are. Оn acest scop se folosesc masculii оncerc?tori sau alte metode
de eviden?iere a femelelor оn c?lduri.
Vacile se monteaz? imediat ce au fost depistate оn c?lduri cu taurul
оncerc?tor sau pe baza comportamentului sexual ?i a semnelor clinice. De
obicei, la vaci se practic? o singur? mont? оntr-o perioad? de c?lduri.
Dac? dup? mont? c?ldurile persist?, la 10-12 ore monta se repet?.
Monta dirijat? la oi este superioar? celorlalte sisteme de mont?, fiindc?
reproduc?torul este admis s? efectueze monta numai la oile ce i-au fost
repartizate prin programul de ameliorare stabilit dinainte; descoperirea
oilor оn c?lduri se face diminea?a ?i seara cu berbecii оncerc?tori, iar
monta se efectueaz? imediat оn boxa berbecului ales, f?r? interven?ia
оngrijitorului. La oile cu coad? lat? (Karacul) este necesar? interven?ia
оngrijitorului, care ridic? coada oii, pentru ca berbecul s? o poat? monta.
Dac? perioada de c?lduri se prelunge?te, monta se repet? la 12-18 ore.
Pentru monta natural? dirijat?, depistarea corect? a scroafelor оn
c?lduri prezint? o importan?? deosebit?. Depistarea scroafelor оn c?lduri
se face cu ajutorul vierilor оncerc?tori, care sunt adu?i pe culoarul
dintre boxe. Scroafele оn c?lduri se apropie de marginea boxei, avвnd o
comportare caracteristic? ?i manifest? reflexul de imobilitate, la care se
adaug? ?i modific?rile de la nivelul organelor aparatului genital.
Scroafele оn c?lduri, sunt introduse оn boxa de mont? la vier, unde stau
pвn? se termin? actul montei. Dac? c?ldurile se prelungesc, monta se repet?
la 12-18 ore.
Descoperirea iepelor оn c?lduri se face la bara de оncercare, cu un
arm?sar.
Pentru a evita accidentele, iepele оnaintea actului montei se
despotcovesc, apoi se procedeaz? la conten?ia femelei cu dou? platlonge,
iar pe buza superioar? se aplic? o iava?a. Arm?sarul programat pentru mont?
este condus cu ajutorul a dou? pene de dou? persoane ?i va fi l?sat s?
efectueze saltul numai оn momentul cвnd penisul este оn erec?ie. Avвnd оn
vedere durata lung? a c?ldurilor, monta la iap? se repet? tot la 48 ore,
pвn? cвnd femela nu mai accept? arm?sarul.
Momentul optim pentru оns?mвn?area c??elelor se consider? ziua a 2-a a 4-
a dup? debutul c?ldurilor. Оns? avвnd оn vedere varia?iile posibile оn
termenii producerii ovula?iilor, c??elele se monteaz? de dou? ori, la
interval de 48 ore.
La reproducerea iepurilor pentru fiecare mascul se aleg 5-8 femele. оn
efectivele de reproduc?ie se introduc animale pubere: femele la vвrsta de 4-
5 luni ?i masculi оn vвrst? de 8 luni. Animalele se оntre?in оn cu?ti
individuale. Femela se introduce оn cu?ca masculului. Dup? coit iepuroaica
se separ? de mascul ?i la 1 or? monta se repet?. Un mascul poate efectua
zilnic 2-3 monte.
De?i spermatogeneza este un proces continuu, оntr-un interval de timp dat
masculii pot efectua un num?r limitat de monte, deoarece ejacularea
frecvent? reduce intensitatea libidoului, volumul ?i concentra?ia spermei
mai ales la masculii tineri. Datele asupra frecven?ei optime a coitusurilor
la masculi оn monta dirijat? sunt redate оn tabelul urm?tor.

Tabelul nr.

Frecven?a montelor la masculii principalelor specii de animale

|Specia |Masculi tineri |Masculi adul?i |
| |Nr. |Nr. femele/an|Nr. |Nr. femele/an |
| |monte/s?pt?mвn? | |monte/s?pt?mвn? | |
|Arm?sar |2-5 |15-40 |3-12 |30-50 |
|Taur |2-4 |20-60 |4-12 |60-100 |
|Vier |2-4 |10-20 |4-10 |30-60 |
|Berbec |6-12 |30-40 |6-24 |50-60 |
|Cвine |1-2 |20-40 |2-6 |30-88 |

Monta liber?. Оn cazul acestui sistem masculii se ?in оmpreun? cu
femelele, pe care le monteaz? pe m?sur? ce acestea intr? оn c?lduri. Acest
tip de mont? se efectueaz? f?r? controlul tehnic ?i, ca atare, prezint? o
serie de dezavantaje ?i anume:
. imposibilitatea ?inerii unor eviden?e zootehnice corecte, de unde
decurge inconvenientul necunoa?terii datei montei deci, a st?rii
fiziologice al efectivelor, al adopt?rii unei alimenta?ii diferen?iate
оn func?ie de vвrsta sarcinii, оn??rcarea ?i introducerea la timpul
potrivit al femelelor gestante оn maternitate ?i cunoa?terea
paternit??ii produ?ilor de concep?ie;
. lipsa controlului unor boli venerice cu transmitere prin actul montei,
cum ar fi bruceloza sau orhiepididimita infec?ioas? a ovinelor,
vibrioza sau trichomonoza genital? a bovinelor, alte virioze
epiteliotrope genitale;
. ob?inerea unor indici necorespunz?tori de reproduc?ie datorit? lipsei
totale a controlului calit??ii materialului seminal;
. epuizarea sexual? a masculilor prin efectuarea unui num?r nera?ional
?i neuniform de monte: оn reproducerea de tip liber, un taur monteaz?
fiecare femel? оn c?lduri оn medie de 1,73 ori ?i realizeaz? maximum
10 monte pe zi; un berbec realizeaz? 4,1 monte la fiecare oaie
receptiv? ?i pвn? la 29 monte pe zi.
Dintre avantajele montei libere se men?ioneaz?:
— prezen?a permanent? a masculilor оntre femele permite descoperirea la
timp a acestora оn c?lduri ?i efectuarea montelor repetate, asigurвndu-
se prin aceasta un procent ridicat de fecunditate;
— prezen?a masculului printre femele constituie pentru acestea un factor
biostimulator.
Variante ale montei libere sunt: la cai monta оn coseac? ?i monta оn
padoc, iar la oi – monta оn harem ?i monta pe clase.
Monta оn padoc – iepele destinate montei se оnchid оn padoc, unde se
introduce arm?sarul diminea?a ?i seara a cвte dou? ore. Restul timpului
arm?sarul se оntre?ine separat de iepe. A?a metod? de mont? permite
folosirea masculilor de valoare оnalt? pentru mont?.
Monta оn coseac? prevede оntre?inerea оn herghelii a 20-25 iepe pentru un
arm?sar. Herghelia se afl? la p??une sub supravegherea herghelegiului care
о?i noteaz? data montei.
Monta оn harem se practic? оn oierit ?i const? оn formarea unor turme de
40-50 de oi оn care se introduce un singur berbec, l?sвndu-se cu oile cel
pu?in dou? cicluri.